România exportă produse de panificație în UE și în alte state non-UE, inclusiv în Statele Unite ale Americii, doar în ultimii doi ani investițiile în sector ridicându-se la 70 de milioane de euro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, croissantele produse de o fabrică din Turda ajung chiar în patria croissantelor, Franța, și în Belgia, iar celebrii biscuiți cu cremă, eugeniile, trec Oceanul și se găsesc pe rafturile magazinelor din New York sau Chicago. De asemenea, spune Aurel Popescu, președintele Rompan, exportăm din ce în ce mai mulți cozonaci și paste. Cu toate acestea, în balanța comercială cu produse agroalimentare „preparatele pe bază de cereale” se regăsesc printre cele care contribuie la adâncirea deficitului, situație pe care Popescu nu și-o poate explica. „Trebuie văzut ce trece INS la preparate pe bază de cereale pentru că, din punctul de vedere al panificației, la ce importăm și exportăm, e ceva care efectiv ne scapă”, afirmă Aurel Popescu, președintele Rompan pentru fermierinromania.ro.
Mnisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat la finalul săptămânii trecute că în urma analizării datelor statistice transmise de către INS privind comerțul internațional cu produse agroalimentare (intra și extracomunitar al României) – sintetic, perioada ianuarie – august 2019, se constată că aceasta prezintă caracteristici similare perioadelor anilor anteriori. „Astfel, se înregistrează aceleași deficite comerciale la carne și organe comestibile, lapte și produse lactate, legume și fructe, preparate pe bază de cereale. De asemenea, se înregistrează excedente comerciale, conform tradiției ultimilor ani, la exportul de cereale, animale vii, semințe și fructe oleaginoase. Deficitul total valoric în primele opt luni ale anului 2019 este de 1,14 miliarde euro”, se arată într-un comunicat al MADR.
După analizarea cifrelor prezentate în balanță, conducerea MADR și-a fixat ca obiectiv elaborarea de strategii și politici specifice fiecărei grupe de produse agroalimentare unde au fost înregistrate deficite mari. Astfel, la pozițiile unde s-a constatat lipsa unităților de procesare a materiilor prime, factorii de decizie din minister au identificat ca soluții de echilibrare monitorizarea atentă a investițiilor care se vor realiza din fonduri europene nerambursabile. Investițiile în dezvoltarea capacității de procesare a materiilor prime agricole vor avea ca scop creșterea valorii adăugate a acestora.
MADR a precizat că la pozițiile unde s-au înregistrat deficite comerciale, cum ar fi legumele, conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a decis continuarea acordării ajutorului de minimis pentru cultivarea tomatelor în spații protejate în vederea asigurării pieței din România cu tomate produse în România pe o perioadă cât mai lungă a anului. La fructe, se va avea în vedere monitorizarea și informarea pe o scară mai largă a producătorilor în vederea accesării fondurilor europene destinate reconversiei pomicole derulate prin PNDR 2014-2020. „Toate aceste strategii vor fi centralizate, detaliate și vor fi incluse în viitorul Program Național Strategic 2021-2027, pe care România îl va transmite la Comisia Europeană”, a precizat MADR.
