Turismul românesc are nevoie de un buget anual de promovare situat între 10 și 20 de milioane de euro, o sumă care se va recupera însutit sau înmiit, în câțiva ani, susține Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism din România (ANAT).
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Principala prioritate a turismului românesc trebuie să fie promovarea. Mulți spun că încă nu suntem pregătiți, dar nu este adevărat. Nu există nicio țară, nicio destinație pregătită sută la sută. Dacă nu începi nu ai cum să creezi un rodaj, până la urmă. A fost o mare greșeală în pandemie că nu s-a făcut deloc promovare, dar apreciez că, în sfârșit, după doi ani și jumătate se începe timid promovarea. Avem nevoie de o campanie foarte puternică și de un buget anual de promovare, undeva, între 10 și 20 de milioane de euro. Poate mulți guvernanți s-ar întreba de ce, pentru că este o sumă mare, dar ca să ajungi cu o imagine bună în toată lumea ai nevoie de suma aceasta care se va recupera însutit sau înmiit, în câțiva ani. Promovarea are rezultate în timp, nu peste noapte. Asta trebuie să înțeleagă guvernanții noștri, dar și cei din mediul privat", a declarat Traian Bădulescu.
Acesta a subliniat că fondurile destinate promovării turismului ar trebui gestionate printr-un parteneriat public-privat și utilizate pentru participarea României la târgurile internaționale de turism, pentru workshop-uri business to business, plata unor influenceri internaționali și conferințe pentru publicul larg, scrie Agerpres.
"Banii pentru promovare trebuie să vină de la stat, dar trebuie să fie gestionați printr-un parteneriat public-privat. Consider că este nevoie de o organizație de management a destinației. Și în Austria, Grecia, Turcia, Thailanda și în Germania, vin de la stat multe milioane de euro sau dolari pentru promovare, și acest lucru se vede. Vine de la stat suma fixă stabilită anual și bineînțeles contribuie și mediul privat, fiecare cum poate. Hotelierii, prin baza lor de cazare pe care o pun la dispoziție, când vin invitați, companiile aeriene, la fel, etc. Banii ar trebui folosiți pentru târguri de turism internaționale care sunt obligatorii, dar nu sunt suficiente", a precizat consultantul în turism.
Potrivit acestuia, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului (MAT) a anunțat o primă sumă pentru promovare, de 1,5 milioane euro, nu un buget anual, care include și plata unor anumiți influenceri internaționali. "Prima sumă pe un anumit termen, nu e bugetul anual, anunțată de MAT este de 1,5 milioane de euro. E foarte puțin, dar e un început. Suma include și plata unor anumiți influenceri internaționali, dar avem nevoie și de târguri internaționale, de site-ul turistic al României, care nu a mai fost demult updatat, și de reclame cât mai multe pe televiziuni și în presa internațională", a adăugat Bădulescu.
Deși România nu a făcut deloc promovare în perioada pandemiei, reprezentanții altor țări precum Ungaria, Bulgaria, Grecia, Franța și Germania, au venit și susținut workshop-uri și conferințe în România, a mai spus el.
"Tocmai că în vremuri dificile, e bine să faci promovare, pentru că lumea nu uită. Deci, ar trebui să facem și noi workshop-uri business to business, să vină hotelierii noștri, agențiile. Și aici se poate implica și mediul privat, e adevărat, dar e bine să fie și un buget de la stat. Ar trebui să mergem și noi pe piețele țintă, cu workshop-uri business to business și să facem conferințe de presă pentru publicul larg, așa cum fac și multe alte țări la noi, în România. În al doilea rând, trebuie să invităm și noi mult mai mulți agenți de turism, jurnaliști importanți și bloggeri. La influenceri, consider că trebuie atenție mare, pentru că degeaba ai un influencer cu milioane de fani dacă nu are nișă pe partea de turism. Trebuie aleși, indiferent că sunt cântăreți, artiști, actori, doar oameni care să-și promoveze și călătoriile pe unde merg. De asemenea, e nevoie de reclame cât mai multe pe televiziunile și în presa internațională", a subliniat purtătorul de cuvânt al ANAT.
În ceea ce privește brandul turistic a României, respectiv sloganul "Explore the Carpathian garden" și logo-ul reprezentat de imaginea unei frunze, Bădulescu spune că ar fi bine să fie schimbat cât mai curând, chiar dacă apreciază faptul că ministrul de resort a cerut utilizarea lui pentru că brandul este în continuare în vigoare, deși campania de construire a costat 30 de milioane de euro.
"E bine că avem încă un brand, primul brand turistic a României, cel cu frunza. Până la urmă a fost o muncă făcută de o agenție de marketing specializată din Spania, e bine să fie folosit pentru că s-a plătit pentru el. Eu am o vorbă: poți să folosești un logo, poți să pui și un punct, pentru că un brand implică mult mai mult. De exemplu, o idee de promovare pe care pot să o dau, este și așa: "România, punctul terminus. Nu există să nu ajungi aici". Dau un exemplu, un punct dacă îl promovezi ca logo și scrii România, dar ai în spate strategia, s-ar putea să ai succes. Frunza n-a fost neapărat ceva extraordinar, ca brand, dar e bine că am început, nu a fost nici ceva criticabil și e bine că actuala echipă a MAT folosește în continuare brandul, însă orice țară schimbă brandul turistic din 10 sau din 20 în 20 ani și ar fi bine să îl schimbăm și noi în curând", a mai spus Traian Bădulescu.
