Analiză a publicației maghiare NEPSZAVA despre starea economiei din Ungaria, preluată de Rador:
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Nici economia mondială și nici economia ungară nu se află într-o criză, deoarece nu scade PIB-ul, nu crește rata șomajului, în schimb inflația este mare, ceea ce este, într-adevăr, neplăcut, a declarat economistul György Surányi, fost președinte al Băncii Naționale a Ungariei, la un eveniment al Asociației Jurnaliștilor Maghiari.
În opinia sa, atât în Statele Unite, cât și în Uniunea Europeană, dar și în Ungaria putea fi evitată actuala situație inflaționistă, dacă guvernele și băncile naționale ar fi reacționat din timp la pericol.
În opinia lui Lajos Bokros, fost ministru de Finanțe, inflația ungară a fost influențată de cinci factori: politica monetară a Ungariei a fost mult timp prea blândă și același lucru se poate spune și despre buget. A fost o greșeală că Guvernul a permis creșterea excesivă a salariilor, într-o măsură care a depășit creșterea productivității economiei ungare. A patra cauză internă a fost că sistemul bancar a supracreditat economia ungară. Și numai după aceea urmează cauzele externe, a declarat fostul ministru de finanțe, care a adăugat: Cu ani în urmă se știa că o politică monetară, bugetară și salarială, care era destul de relaxată, va produce inflație.
Premierul Viktor Orbán are dreptate când spune că dacă s-ar încheia războiul, inflația de 20% s-ar înjumătăți pentru că cauzele externe ar dispărea, dar și atunci ar exista cei 10% pe care Guvernul ar trebui să îi ia în considerare, a afirmat György Surányi, menționând: În Ungaria inflația de bază este de 22,3%, iar în zona euro este de un sfert, ceea ce arată foarte bine că cauzele inflației trebuie căutate în Ungaria.
Potrivit celor doi economiști ungari, din cauza politicii economice defectuoase din ultimii zece ani țara a ajuns într-o capcană.
Este total greșit faptul că țara ar putea fi competitivă în mod durabil cu salarii ieftine, a spus Surányi, care a adăugat: În acest sens au fost câteva exemple, așa au fost unii „mici tigri” asiatici, așa cum era pe vremuri China, dar în economia ungară, unde forța de muncă s-a epuizat, este o misiune imposibilă să concurezi cu salarii mici.
Ar trebui să ne îndreptăm spre producția cu înaltă valoare adăugată, dar asta nu merge cu muncitori cu patru clase. Cei care au în spate opt sau chiar 20 de ani de studii nu vor fi dispuși să lucreze pentru bani puțini, a spus Surányi.
Potrivit lui Lajos Bokros, Guvernul distruge puternic educația, și se pare că urmărește să inunde țara cu forță de muncă ieftină. În opinia sa, Guvernul nici nu vrea să aducă în țară munca creatoare de înaltă valoare adăugată. De mult nu se vorbește de faptul că toată lumea din țară ar fi interesată de progresul tehnologiei sau ca țara să ajungă din urmă UE, a mai afirmat fostul ministru de finanțe.
Cei doi specialiști susțin că țara a ajuns într-o capcană și din cauza politicii bugetare a Guvernului ungar: măsurile adoptate în ultimele luni pentru diminuarea cheltuielilor iau din resurse tocmai atunci când creșterea încetinește oricum. Potrivit lui Bokros, reducerea cheltuielilor bugetare adoptată de Guvern nu poate fi numită drept pachet de austeritate în sensul că nu are un accent de politică economică. Nu este o soluție rezonabilă că bugetul reține plățile timp de două luni. Guvernul nu folosește austeritatea pentru a corecta defectele structurale dăunătoare.
Potrivit fostului ministru de finanțe, un bun exemplu în acest sens ar fi desființarea Centrului Klebelsberg, responsabil cu managementul educațional, care este o instituție dăunătoare din punct de vedere al politicii educaționale și costă și foarte mult, fără sens. Dar la fel de inutile și ușor de abandonat sunt considerate de cei doi economiști și cele 130 de miliarde de forinți cheltuite pentru mass-media publică și 120 de miliarde de forinți pentru propaganda guvernamentală.
În opinia lui Surányi, rambursarea impozitului pe venitul personal de 670 de miliarde forinți acordată înainte de alegeri a fost o decizie la fel de greșită, deoarece a zdruncinat bugetul. Această sumă putea fi cheltuită mult mai util pentru consolidarea învățământului, a sănătății sau a sferei sociale. Dacă banii ar fi fost destinați în această direcție tot s-ar fi creat un deficit, dar cel puțin s-ar fi făcut progrese în rezolvarea unor probleme sociale importante.
În următorii doi-trei ani Guvernul nu va avea resurse pentru asanarea acestor probleme sociale grave, a fost de părere fostul președinte al Băncii Naționale a Ungariei, care a adăugat că de ani de zile Guvernul a cheltuit o sumă nerezonabil de mare pe investiții – stadioane, săli de sport – pe care nimeni nu le folosește, așa că acestea sunt doar consumatoare de bani.
Sute de miliarde de la buget au fost folosite pentru investiții ineficiente sau au fost furate de cei care au primit subvenția, din această cauză cheltuielile uriașe nu au dus țara înainte, am ajuns într-o capcană și de aceea este nevoie acum de măsuri de austeritate.
Potrivit lui Boktor, Guvernul Orbán a impus țării un sistem oligarhic care nu servește eficienței economice. Întrebarea este dacă Ungaria poate reveni la bazele statului de drept. În opinia sa, oligarhii NER au ocupat azi toate domeniile care produc pentru piața internă.
Nu mai există venituri absorbabile în economie care să fie suficiente pentru a menține sistemul oligarhic, iar în această situație, mai devreme sau mai târziu, societatea ungară se va întreba de ce rămâne în urmă Ungaria chiar și în comparație cu România, a conchis fostul ministru de finanțe.
