Atacurile aeriene rusești, începând cu 10 octombrie, au lovit cel puțin jumătate din capacitatea de generare de energie termică a Ucrainei, provocând daune de miliarde de dolari. În pofida acestor atacuri, unele dintre aceste unități de producție funcționează încă parțial, a declarat ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, într-un interviu pentru Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Galușcenko a spus că Ucraina ar putea avea nevoie de importuri de energie electrică pentru a trece peste iarnă, după ce atacurile care au lovit 30-40% din infrastructura electrică, iar traderii au purtat deja negocieri cu furnizorii, informează News.ro.
De ce este important: Regiunea din estul Europei, care până recent era interconectată cu sistemul rusesc, se va confrunta, probabil, cu un deficit de energie electrică în perioada următoare, iar Ucraina și Republica Moldova ar putea solicita autorul României, care, la rândul său, este importator net de electricitate. Deja, operatorul sistemului energetic național al Republicii Moldova, Moldelectrica, a declarat vineri stare de alertă în sistemul de peste Prut, după ce furnizorul de stat Energocom a notificat în aceeași zi existența unui deficit de energie care nu este acoperit prin contracte comerciale de furnizare. Deficitul va crește de luni, de când centrala pe gaze de la Cuciurgani, din regiunea separatistă Transnistria, nu va mai asigura decât 27% din necesarul de electricitate de pe malul drept al Nistrului, în scădere masivă față de procentul de 70% din prezent, ca urmare a reducerii de către gigantul rus de stat Gazprom cu 30% a livrărilor de gaze naturale către Republica Moldova. Vicepremierul de la Chișinău, Andrei Spînu, a declarat că Republica Moldova își va majora importurile de energie electrică din România.
Moscova și-a intensificat atacurile aeriene în Ucraina săptămâna trecută, folosind rachete și alte tipuri de muniție pentru a viza Kievul și infrastructura majoră de energie și de încălzire, în ceea ce liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat că este o reacție la atacul ucrainean asupra unui pod către Crimeea anexată.
"Este o capacitate destul de mare. Vă pot spune că este... cel puțin jumătate din capacitatea de generare energie termică, chiar mai mult", a spus Galușcenko, întrebat despre amploarea pagubelor.
Ucraina se confruntă de obicei cu ierni lungi și reci, cu temperaturi medii cu câteva grade sub zero Celsius și minime de până la -20 celsius, deși meteorologii se așteaptă la un sezon ceva mai blând în acest an.
Ministrul a spus că crede că Rusia, a cărei invazie în Ucraina se apropie de opt luni, plănuiește acum să distrugă întregul sistem energetic, deși a subliniat că deocamdată funcționează în continuare stabil.
”Săptămâna aceasta, au vizat un număr de centrale generatoare de energie termică a spus Galușcenko.
Ucraina a pierdut 4.000 MW din capacitatea de generare ca urmare a atacurilor, a spus el.
La începutul acestei săptămâni, orașele și-au restricționat aprovizionarea cu energie și au decis utilizarea limitată a energiei electrice, astfel încât companiile energetice să poată repara instalațiile energetice afectate de un val de atacuri aeriene rusești.
”Vedem că au vizat o serie de noi (facilități), dar și au bombardat (facilități) care fuseseră deja bombardate înainte, pentru a le distruge total”, a spus el.
Galușcenko a avertizat că reconstrucția infrastructurii deteriorate va dura ”luni” și că Ucraina va urmări Rusia pentru costurile provocate, prin instanțele internaționale.
Cinci lucrători din domeniul energiei au fost uciși și 11 răniți în atacuri, începând cu 10 octombrie, potrivit ministerului. F
Galușcenko a vorbit în engleză pe tot parcursul interviului, îmbrăcat în haine casual în stil militar, în birourile aerisite, din epoca sovietică, ale ministerului energiei din Kiev.
El a ocupat funcția de ministru al Energiei din aprilie 2021 și mai devreme a fost vicepreședinte la Energoatom, compania nucleară de stat care a devenit proeminentă în timpul războiului, pe măsură ce au crescut temerile în jurul centralei nucleare ocupate de ruși din Zaporojia.
El a spus că nu vede semne de progres către un acord care să implice Rusia, Ucraina și agenția pentru energie nucleară a Națiunilor Unite privind rezolvarea situației de la centrală, care este cea mai mare centrală nucleară din Europa.
Forțele ruse au ocupat fabrica din sudul Ucrainei la puțin timp după invazia declanșată de Moscova, dar este încă operată de personalul ucrainean.
Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc că au bombardat instalația și că riscă un dezastru nuclear.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a purtat discuții la Moscova și Kiev, în efortul de a obține un acord cu privire la o zonă de siguranță și protecție în jurul centralei.
Întrebat dacă a văzut progrese către un acord, Galușcenko a spus: ”Nu în acest stadiu. Văd că au fost niște mesaje de la Rafael săptămâna aceasta, că vrea din nou să discute despre cadrul unui acord. Nu știu, poate s-a schimbat ceva în poziția Rusiei, dar nu cred (în) vreo posibilitate de a de acord cu Rusia”, a spus el.
Întrebat în ce moment ar fi prea periculos pentru personalul ucrainean să continue să lucreze la uzină, el a spus: ”Acest punct este un accident nuclear”, explicând că au responsabilitatea de a continua, deoarece nu puteau fi înlocuiți de Rusia. O evacuare a ”miilor” de muncitori ai uzinei ar avea loc, prin urmare, doar ”cu câteva ore înainte de (o) catastrofă reală”, a spus Galușcenko.
