Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l că este responsabil pentru crime de război comise în Ucraina, relatează Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi comis atrocități în timpul invaziei din Ucraina, arată Hotnews.
Rusia nu este parte a tratatului care a instituit CPI și a reacționat imediat arătând că decizia nu are nicio semnificație juridică pentru Moscova.
Mandatul limitează totuși posibilitatea lui Putin de a călători în alte state care ar putea să îl predea.
CPI a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a copiilor și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
La începutul acestei săptămâni, Reuters a scris că se așteaptă ca instanța să emită mandate, primele din ancheta sa privind conflictul din Ucraina.
Separat, instanța a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleași acuzații.
New York Times scria, de asemenea, citând actuali și foști oficiali care sunt la curent cu această decizie, că procurorul CPI era așteptat să ceară unui judecător să aprobe emiterea de mandate împotriva mai multor ruși pe care îi acuză de răpirea copiilor și adolescenților din Ucraina și trimiterea lor în tabere de reeducare din Rusia și de vizarea în mod deliberat a infrastructurii civile din Ucraina, a spus sursa sub rezerva anonimatului.
Judecătorul, sau completul de judecată, potrivit Guardian, urma să decidă dacă au fost îndeplinite standardele legale pentru emiterea mandatelor de arestare sau dacă anchetatorii au nevoie de mai multe probe.
Nu era clar atunci pe cine plănuia instanța să acuze în fiecare caz, dar diplomați și experți spuneau atunci că este posibil ca președintele rus Vladimir Putin să fie inculpat, în contextul în care CPI nu recunoaște imunitatea niciunui șef de stat în dosare de crime de război, crime împotriva umanității sau genocid.
Cu toate acestea, probabilitatea unui proces rămâne scăzută, apreciază unii experți, având în vedere că CPI nu poate judeca în absență, iar Rusia nu este susceptibilă să-și predea oficialii.
Primul dosar, potrivit unor oficiali la curent, privește răpiri, amplu acoperite de presă, despre răpirea unor copii ucraineni, de la copii care învață să meargă la adolescenți.
În cadrul unui program susținut de Kremlin, ei au fost scoși din Ucraina și plasați în locuințe pentru a deveni cetățeni ruși sau au fost trimiși în tabere, pentru a fi reeducați, potrivit NYT și unor cercetători.
Unii dintre ei provin din orfelinate sau din grupuri de gospodării.
Moscova prezintă acest program drept o misiune umanitară de protecție a copiilor ucraineni orfani sau abandonați în război.
Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia în săptămânile care au urmat invaziei ruse a Ucrainei, la sfârșitul lui februarie 2022, și a apărat cu regularitate la televiziune pentru a promova adopții.
Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea accelerării accesului ucrainenilor la cetățenia rusă.
Karim Khan și-a semnalat în mod public intenția de a deschide acest dosar, subliniind că transferul ilegal al unor copii în Rusia sau în zone ocupate din Ucraina reprezintă o prioritate a investigațiilor sale.
El a vizitat luna aceasta o ”casă de copii” în sudul Ucrainei, în prezent goală, iar biroul său a publicat o imagine în care acesta apărea stând printre paturi goale.
