Președintele turc Tayyip Erdogan a declarat că a mai redus inflația din Turcia la aproximativ 4% în trecut și că va reuși din nou acest lucru, în curând, în timp ce creșterile anuale ale prețurilor au depășit 21% ca urmare a măsurilor sale de relaxarea monetară agresivă care au dus la prăbușirea lirei, transmite Reuters.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Erdogan a spus că noua politică bazată pe rate scăzute ale dobânzilor face parte dintr-un ”război de independență economică” de succes, dar majoritatea economiștilor îl numesc nesăbuit și prevăd că inflația va depăși 30% anul viitor, scrie News.ro
Lira a atins vineri un minim record de peste 17 unități pentru un dolar, pe fondul temerilor legate de o spirală inflaționistă.
Lira turcească a pierdut aproximativ 55% din valoare anul acesta, din care 37% în ultimele 30 de zile.
La o întâlnire cu tinerii africani de sâmbătăm, care a fost difuzată duminică, Erdogan și-a reiterat opinia neortodoxă că ratele dobânzilor provoacă creșterea prețurilor, adăugând că inflația va încetini în curând.
"Mai devreme sau mai târziu, la fel cum am redus inflația până la 4% când am venit la putere, o vom reduce din nou. Dar nu voi lăsa cetățenii mei, poporul meu, să fie zdrobiți de ratele dobânzilor", a spus Erdogan.
Inflația a coborât la aproximativ 4% în 2011, înainte de a începe să accelereze treptat din 2017. Inflația a accelerat cu 3,5 puncte procentuale în noiembrie, până la un ritm anual de 21,3%.
Mulți turci au spus că o creștere cu 50% a salariului minim anunțată joi de Erdogan va fi insuficientă.
Creșterea este de așteptat să stimuleze inflația globală a prețurilor de consum cu 3,5 până la 10 puncte procentuale.
Sub presiunea lui Erdogan, banca centrală a redus dobânzile cu 5 puncte procentuale, din septembrie.
Erdogan afirmă că modelul său de politică monetară va stimula exporturile, ocuparea forței de muncă, investițiile și creșterea.
Sâmbătă, cel mai mare grup de afaceri din Turcia, TUSIAD, a cerut guvernului să renunțe la politica de rate scăzute și să revină la ”regulile științei economice”.
Partidele de opoziție l-au acuzat pe Erdogan că a provocat una dintre cele mai mari crize valutare din Turcia și au cerut alegeri imediate, în timp ce mai multe sondaje au arătat că susținerea populară pentru președinte și partidului său AK, aflat la guvernare, se află la minime multianuale.
Numan Kurtulmus, adjunctul lui Erdogan în Partidul AK, a declarat că guvernul lucrează pentru a remedia dificultățile economice, dar că nu va abandona niciodată noua politică.
Alegerile sunt programate pentru mijlocul anului 2023.
Erdogan, aflat la putere de 20 de ani, a spus că nu vor fi alegeri anticipate.
Mii de oameni au protestat la Istanbul și în orașul Diyarbakir din sud-estul țării, în acest weekend, din cauza creșterii costurilor vieții.
Unele linii de feribot care operează către și dinspre Istanbul au fost oprite duminică din cauza costurilor nesustenabile rezultate din prăbușirea lirei, potrivit operatorilor acestora.
