Macedonia urmează să organizeze pe 30 septembrie un referendum pe tema schimbării numelui în ”Republica Mecedonia de Nord”, un vot care va fi crucial în soluționarea unui îndelungat diferend cu Grecia, o condiție în vederea relansării aderării sale la Uniunea Europeană (UE) și NATO, relatează AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Macedonenii sunt chemați să răspundă întrebării: ”sunteți pentru aderarea la Uniunea Europeană și la NATO, acceptând acordul între Republica Macedonia și Republica Grecia?” cu privire la viitorul nume al țării, scrie News.ro
În total 68 de deputați din 120 au aprobat această formulare.
Macedonia și Grecia au semnat pe 17 iunie acest acord istoric în vederea redenumirii actualei Foste Republici Iugoslave Macedonia (FYROM) ”Macedonia de Nord”. Acest acord are obiectivul să le soluționeze diferendul vechi de 27 de ani cu privire la folosirea numelui ”Macedonia”.
Grecia neagă vecinului său folosirea doar a numelui ”Macedonia”, în care vede ambiții teritoriale asupra provinciei sale de nord, care poartă acleași nume, și blochează aderarea Macedoniei la UE și NATO.
Deputații din cadrul principalului partid de opoziție (VMRO-DPMNE, dreapta naționalistă) au părăsit sala Parlamentului înainte de vot, în semn de protest față de formularea întrebării.
”Este o întrebare ambiguă și multiformă și mai ales manipulatoare”, a denunțat Igor Janusev, un ales din cadrul VMRO-DPMNE.
Premierul social-democrat Zoran Zaev a declarat înainte de vot că acest referendum va fi ”consultativ”. Artizanul împreună cu omologul său grec Alexis Tsipras al acestui acord, Zaev a declarat la începutul lui iulie că procedura de validare ar urma să se încheie până la ”15 ianuarie” 2019.
Rezultatul referendumului rămâne incert, pentru că opoziția de dreapta, ostilă oricărui compromis cu Atena, ar urma să îndemne să se voteze ”nu”.
În cazul unui rezultat pozitiv, o revizuire constituțională urmează să fie validată de Parlament, însă cu o majoritate de două treimi. Or Guvernul Zaev nu dispune de această majoritate.
Însă lansarea soluționării acestei dispute a dat deja primele rezultate pe teren diplomatic pentru Macedonia.
La summitul de la 11 și 12 iulie, la Bruxelles, NATO a invitat Skopje să deschidă negocieri de aderare la Alianță.
Alexis Tsipras a avertizat însă că dacă Guvernul macedonean nu reușește să obțină o adoptare a revizuirii constituționale, ”invitația NATO este anulată, iar negocierile cu UE nu se mișcă”.
UE a decis la rândul său, la sfârșitul lui iunie, ca negocieri de aderare să nu înceapă înainte de iunie 2019.
Cei doi premieri au avut de înfruntat manifestații și reacții puternice în țările lor, pornind de la opozițiile lor de dreapta și ale unor facțiuni naționaliste ale opiniei publice. Opoziția greacă denunță o ”trădare”, iar cea macedoneană o ”capitulare”.
Macedonia, una dintre cele șase foste republici din federația iugoslavă, și-a proclamat independența în 1991 și a fost admisă în 1993 la ONU, sub numele de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM), o denumire reținută și de statele membre UE.
Însă peste 120 de țări din lume, inclusiv Rusia și Statele Unite, au recunoscut acest mic stat drept ”Macedonia”.
Odată aprobat de Macedonia, acordul va fi necesar să fie ratificat de Parlamentul elen.
