Românii au devenit a doua comunitate de străini din Austria

Raportul Migrație și Integrare publicat recent în Austria realizează un tablou detaliat al imigranților din țară, al provenienței lor, al limbilor vorbite în familie și nu numai.

Peste un sfert din populația Austriei are un „istoric de migrație”, ceea ce înseamnă conform institutului Statistik Austria persoane cu ambii părinți născuți în străinătate, indiferent de cetățenia sau locul nașterii respectivei persoane, scrie publicația austriacă The Local, citată de Rador.

CITEȘTE ȘI Oficios guvernamental de la Budapesta: Cei ce se opun autonomiei transilvănene îl urmează pe Ceaușescu

Deși migrația este pentru unii un subiect controversat, Statistik Austria a clarificat că în lipsa ei populația țării pur și simplu n-ar putea să crească.

„Populația Austriei crește exclusiv datorită imigrației. Fără ea, conform prognozei demografice, numărul locuitorilor ar reveni, pe termen lung, la nivelurile din anii ’50”, afirmă directorul general al institutului, Tobias Thomas.

Cine sunt străinii din Austria?

Nu orice persoană cu un „istoric de migrație” e considerată străină. Multe dintre ele au părinți născuți în străinătate, dar deveniți cetățeni austrieci înainte de a avea copii ori ei înșiși au devenit între timp cetățeni austrieci.

Acesta este motivul pentru care, deși 25,4% din populație are un „istoric de migrație”, procentul locuitorilor cu cetățenie străină este mai mic, de 17,7%. /…/

Germanii sunt în continuare cei mai numeroși (218.347). Însă din 2015, când germanii erau doar 170.475, s-au schimbat multe.

Numărul românilor aproape s-a dublat (de la 73.374 la 140.454), ceea ce-i face a doua cea mai numeroasă comunitate de străini, după germani.

În 2015, turcii erau pe locul doi (115.433), dar acum sunt pe locul patru (117.944), după germani, români și sârbi (121.643). 

Limbă și educație

În privința copiilor și a limbilor pe care le vorbesc, germana este limba maternă a 72% din copiii de 4-5 ani din școlile elementare ale Austriei.

Pe locul doi (sub 6%) se află la egalitate turcii și sârbii-croații-bosniacii. Circa 2% dintre copii vorbesc româna, araba și albaneza, urmate de maghiară (1%).