Banca centrală a Cehiei (CNB) a majorat dobânda repo la două săptămâni pentru prima oară în ultimul an, pe fondul creșterii inflației. Mișcarea vine după ce, marți, Banca Ungariei a fost prima din regiune care a ieșit din ciclul de relaxare monetară. Guvernatorul Băncii Naționale a României spune că dobânzile sunt extrem de scăzute în România, dar și că e probabil să rămână așa, având în vedere că inflația ar fi ținută sub control.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Banca Națională a Cehiei a crescut rata de intervenție monetară de la 0,25% la 0,5%, rata Lombard a fost majorată la 1,25%, în timp ce dobânda la depozitele băncilor a fost păstrată la 0,05% - decizie așteptată de piață. În februarie 2020 banca majora neașteptat dobânda la 2,25%, pentru ca apoi să taie aproape imediat două puncte în contextul pandemiei.
“Cu decizia curentă, politica monetară intră probabil într-o fază de creștere graduală a dobânzilor, care au fost foarte scăzute până acum. Dobânzile pot fi astfel așteptate să continue să crească în a doua parte a anului”, arată Banca Națională a Cehiei.
Cehia s-a confruntat cu un val puternic al epidemiei COVID-19 în primul trimestru din acest an, când au fost luate și cele mai drastice măsuri de restricție. Dar cu toate acestea economia s-a contractat doar ușor față de trimestrul patru (-0,3%) și cu 2,1% în termeni anuali. Banca centrală se așteaptă a o accelerare în trimestrul doi și apoi în restul anului, pentru ca economia să accelereze apreciabil din 2022 – de la 1,2% în acest an la 4,2%.
Inflația s-a situat la 2,9% în mai, în partea superioară a intervalului țintă de 2% +/- 1 punct procentual. Inflația de bază a rămas ridicată, arată banca centrală, ca urmare a veniturilor solide ale populației și a presiunilor inflaționiste puternice din afara țării.
O recuperare economică mai rapidă decât era estimat anterior, la care se adaugă creșterea salariilor, dar și a prețurilor administrate începând cu anul viitor reprezintă elemente inflaționiste. Pe de altă parte, coroana cehească s-a apreciat până la nivelul de dinainte de pandemie și este așteptată de CNB să se aprecieze gradual în continuare, ceea ce acționează în sensul temperării inflației.
Pentru Cehia, la fel ca pentru restul țărilor, rămâne în continuare perspectiva unui nou val de infecții, care să afecteze economia, însă banca centrală consideră că nu vor fi impuse restricții generale, având în vedere progresul rapid al vaccinării.
Erste estimează că Cehia ar putea ajunge la o dobândă de 1,75% la finele anului viitor și la 2,25% în 2023.
Banca centrală a Ungariei a deschis seria noului ciclu monetar, după ce marți a majorat (de la 0,6% la 0,9%) pentru prima oară în ultimul deceniu rata cheie, tot pe fondul unei creșteri economice peste așteptări, combinată cu o inflație ridicată.
În România, rata cheie este la 1,25%, cel mai redus nivel istoric, dar și cel mai mare din regiune. Dobânda este mai mare decât în alte țări din cauza deficitelor gemene ridicate – de cont curent și bugetar, a explicat guvernatorul BNR Mugur Isărescu miercuri, în deschiderea unui seminar. Isărescu a mai adăugat, însă, că dobânzile în România sunt extrem de mici și că există perspective să rămână la acest nivel având în vedere că banca națională “controlează” inflația. Și în România inflația este, însă, peste țintă, la 3,7% în mai și estimată de BNR la 4,1% la finele anului.
Analiștii estimează că BNR va muta după ce și Banca centrală a Poloniei va crește ratele, aflata la 0,1% acum.
Spre deosebire de celelalte bănci din regiune BNR nu a avut intervenții puternice în piața titlurilor de stat. Băncile Ungariei și Poloniei au cumpărat agresiv datoria emisă de trezorerii. De altfel, Ungaria, chiar dacă a crescut dobânda cheie, a anunțat că va menține intervențiile pentru susținerea datoriei publice.
