Turcia ridică în noaptea de miercuri spre joi starea de urgență instaurată în urmă cu doi ani, după un puci eșuat și în cadrul căreia a efectuat epurări vaste, însă opoziția se teme că ea va continua în realitate printr-o nouă lege ”antiteroristă”, relatează AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Acest regim de excepție, care lărgește considerabil puterile președintelui Recep Tayyip Erdogan și forțelor de securitate, a fost implementat pe 20 iulie 2016, la câteva zile după o sângeroasă tenetivă de lovitură de stat care a zguduit Turcia în noaptea de 15 spre 16 a acelei luni, scrie News.ro.
În starea de urgență, autoritățile turce au efectuat, timp de doi ani, o urmărire implacabilă a puciștilor și presupușilor lor simpatizanți, dar au vizat totodată opozanți prokurzi acuzați de ”terorism”, presa critică și ONG-uri.
Activată pe o perioadă inițială de trei luni, starea de urgență a fost prelungită în șapte rânduri, iar ultima prelungire expiră miercuri la ora 22.00 GMT (joi 1.00, ora României și Turciei).
Guvernul a anunțat că ea nu va fi prelungită din nou.
Ridicarea programată a stării de urgnță are loc la mai puțin de o lună după alegerile în care Erdogan a obținut o victorie și care l-au dotat pe cel mai puternic om din Turcia cu puteri consolidate, în baza unei revizuiri a Constituției controversate adoptate anul trecut.
Starea de urgență i-a permis lui Erdogan să emită, timp de doi ani, decrete cu valoare de lege, care au modificat profund legislația turcă. În baza reformei constituționale, președintele turc își va păstra această prerogativă după starea de urgență.
În cei doi ani care s-au scurs, Turcia a trăit un ritm de epurări neîncetate, care au condus la încarcerarea a aproape 80.000 de persoane suspectate de legături cu puciul sau cu ”terorismul”. Peste 150.000 de funcționari au fost destituiți sau suspendați.
Între cele 34 de decrete-legi emise în timpul stării de urgență figurează implementarea unei ținute unice a persoanelor încarcerate în legătură cu puciul - o măsură care nu a fost niciodată aplicată până în prezent - sau imunitatea judiciară a civililor care au înfruntat puciști.
”O NOUĂ PAGINĂ”?
”Sfârșitul stării de urgență ar putea să deschidă o nouă pagină în Turcia”, își exprimat satisfacția Murat Yetkin, un editorialist la ziarul Hürriyet, evocând o mai mare independență a justiției și presei.
Însă entuziasmul ar putea să fie de scurtă durată, odată cu introducerea în Parlament, săptămâna aceasta, a unui proiect de lege susținut de AKP (islamo-conservator), partidul lui Erdogan, ce conține mai multe măsuri preluate din dispozițiile stării de urgență.
Astfel, potrivit agenției de presă de stat Anadolu, textul permite autorităților să continue - în următorii trei ani - să destituie orice funcționar legat de o ”organizație teroristă”.
De asemenea, administratorii publici numiți în timpul stării de urgență la conducerea întreprinderilor suspectate de legături cu o ”organizație teroristă” vor putea rămâne pe loc - timp de încă trei ani.
Alte măsuri prevăd ca manifestațiile și adunările vor fi interzise după apusul Soarelui, mai puțin dacă sunt autorizate în mod special. Autoritățile locale vor putea să restrângă accesul în anumite zone, iar arestul preventiv va putea să dureze până la 12 zile, în funcție de natura infracțiunii.
După ce au anunțat ridicarea viitoare a stării de urgență, liderii turci au insistat asupra necesității, în opinia lor, instituirii unui cadru legislativ care să permită ”să se lupte în mod eficient” împotriva ”grupărilor teroriste”.
Ankara impută tentativa de lovitură de stat predicatorului Fethullah Gülen, care locuiește de aproximativ 20 de ani în Statele Unite și dezminte orice implicare.
Proiectul de lege urmează să fie examinat în comisii parlamentare începând de joi și să fie dezbătut în hemiciclu începând de luni. Însă opoziția a atacat deja vehement textul.
Principala formațiune anti-Erdogan, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), acuză Guvernul că vrea ”să permanentizeze starea de urgență” prin măsuri pe care le denunță drept ”contrare Constituției”.
”Prin acest text, prin măsurile pe care le cuprinde, starea de urgență nu va fiprelungită cu trei luni, ci cu trei ani”, a acuzat luni Ozgür Ozel, adjunctul președintelui grupului parlamentar CHP.
