Ucraina le-a cerut vineri locuitorilor săi să reducă încălzirea, școlilor să rămână închise, iar întreprinderilor să-și încetinească ritmul, după ce Rusia a refuzat să reia livrările de gaze naturale, un lucru care-i îngrijorează pe europeni în plin val de frig, relatează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Ucraina a renunțat de mai bine de doi ani la aceste resurse ruse, însă acest nou episod din foiletonul ”războiului gazelor naturale” a luat Kievul prin surprindere, scrie News.ro.
El are loc în contextul în care o curte internațională a pus capăt numeroșilor ani de litigiu, ceea ce ar fi trebuit să permită reluarea livrărilor încă de joi, în condiții mai favorabile Kievului.
Însă această hotărâre a provocat furia grupului gazifer rus Gazprom, care i-a rambursat operatorului ucrainean Naftogaz avansul primit și a refuzat - în ultimul moment - să reia livrările.
Gazprom a anunțat vineri că vrea pur și simplu să rupă contractul cu Kievul, în vigoare până în 2019.
Denunțând o ”provocare”, președintele ucrainean Petro Poroșenko a ordonat instituțiilor publice să ”reducă în măsura posibilului temperatura”.
”Le cer concetățenilor noștri să scadă încălzirea cu un grad sau să evite la maximum pierderi de căldură în imobile”, a adăugat el.
”Mulțumită coeziunii noastre, Gazprom și Kremlinul nu vor putea să șantajeze Ucraina”, a adăugat el.
În fața deputaților, ministrul ucrainean al Energiei Igor Nasalik a cerut școlilor și universităților să-și închidă porțile până la 8 martie, când temperaturile glaciale urmează să înceteze.
El a îndemnat întreprinderile să-și încetinească activitatea, pentru a conuma mai puțină energie, și privilegiază recursul la păcura în locul gazelor naturale.
Cu scopul de a compensa lipsa gazelor naturale ruse, Ucraina a semnat de urgență un contract de livrare cu grupul polonez PGNiG.
Însă Comisia Europeană (CE), pe care Kievul a chemat-o să medieze, a avertizat că este dificil ca țările europene să aprovizioneze Ucraina, având în vedere propriile nevoi, care au crescut mult din cauza valului de frig actual.
”Situația provoacă îngrijorări nu doar cu privire la livrarea directă de gaze naturale Ucrainei, dar și cu privire la un eventual tranzit al gazelor naturale către UE”, și-a exprimat îngrijorarea vicepreședintele CE însărcinat cu Energia Maros Sefcovic, citat într-un comunicat.
”ARMĂ POLITICĂ”
Gazprom acoperă aproape o treime din consumul de gaze naturale ale continentului european, o cotă care a crescut în ultimii ani, în pofida voinței Uniunii Europene (UE) de a-și reduce dependența de Moscova în aprovizionări.
O parte a acestor volume, tot mai mari, tranzitează Ucraina.
Tranzitul gazelor naturale ruse nu s-a aflat în centrul contenciosului soluționat miercuri de Curtea de Arbitraj de la Stockholm, însă livrările de gaze naturale ruse către Ucraina au fost întrerupte timp de mai bine de doi ani.
Ordonând miercuri gigantului rus să plătească 2,56 de miliarde de dolari Naftogaz în vederea încheierii contenciosului, Curtea a dispus de asemenea se se reia livrările ruse către Ucraina.
”Arbitrii și-au motivat decizia prin puternica degradare a economiei ucrainene. Noi ne opunem faptului ca problemele economice ale Ucrainei să fie soluționate pe socoteala noastră”, a denunțat vineri patronul Gazprom Alekseï Miller, citat de agențiile ruse.
”Prelungirea contractelor nu este, așadar, oportună și nici interesantă financiar pentru Gazprom”, a adăugat el, anunțând că sesizează din nou Curtea de la Stockholm pentru a-i cere să rupă contractul în vigoare.
Semnat în 2009, contractul în vigoare reglementează livrări de gaze naturale ruse Ucrainei și tranzitul pe teritoriul ucrainean al gazelor ruse destinate țărilor europene.
Gazprom caută să reducă acest tranzit la noi proiecte de gazoduct precum TurkStream, via Turcia, sau Nord Stream 2, via Marea Baltică.
Dorectorul Naftogaz Andriï Kobolev a acuzat Moscova, citat într-un comunicat, ”că utilizează gazul natural ce armă politică” și a adăugat că ”sperăm ca UE și guvernele țărilor membre vizate vor lua acest caz în considerare atunci când se vor pronunța asupra Nord Stream 2”.
