UPDATE 2 Vicepremierul și ministrul Dezvoltării de la Chișinău, Andrei Spînu, a declarat că pentru o bună parte din consumatori a fost restabilită alimentarea cu energie.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
″Prieteni, la ora aceasta, toți consumatorii din rețeaua de distribuție RED Nord și peste 90% din consumatorii din rețeaua Premier Energy Distribution sunt conectați la energia electrică. În orele următoare vor fi conectați toți consumatorii. Echipele distribuitorilor sunt în teren. Mulțumesc tuturor celor implicați în restabilirea furnizării de energie electrică. Împreună cu toată țara vă suntem recunoscători!″, a transmis vicepremierul.
UPDATE 1 Operatorul sistemului energetic moldovenesc, Moldelectrica, a anunțat că a început reluarea alimentării cu energie a consumatorilor, după revenirea tensiunii pe rețelele de transport, ceea ce a permis reconectarea CET-urilor locale. În sectoarele Râșcani, Poșta Veche, Telecentru și Ciocana din Chișinău a revenit curentul electric, însă nu și în centrul capitalei.
″Stimați consumatori! Vă rugăm să utilizați energia electrică econom. La reconectarea energiei electrice nu vă grăbiți să conectați consumatori puternici de energie. Astfel, nu utilizați reșouri electrice, plite electrice cu inducție, mașini de spălat, cuptoare electrice etc. Acest lucru ne va permite reconectarea unui număr mai mare de consumatori. Vă mulțumim pentru răbdare″, a comunicat Moldelectrica.
Știrea inițială:
Mai multe localități din Republica Moldova, inclusiv capitala Chișinău, au rămas fără energie electrică ca urmare a unor noi atacuri cu rachete ale Rusiei asupra infrastructurii critice din Ucraina, relatează presa de peste Prut, estimând că sute de mii de consumatori au rămas fără curent.
Operatorul de transport și sistem al Ucrainei, Ukrenergo, spune că mai multe elemente de infrastructură energetică au fost lovite de bombardamentele rusești, motiv pentru care sunt întreruperi în alimentarea cu electricitate în toate regiunile țării. Rachetele Rusiei au omorât 9 oameni la Kiev, potrivit primarului Vladimir Kliciko. Din cauza atacurilor, ucrainenii au fost nevoiți să oprească producția a trei centrale nucleare.
"Dragi cetățeni, azi avem repetarea situației din 15 noiembrie. Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, avem întreruperi masive de energie electrică în toată țara. Moldelectrica lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Voi reveni cu informații suplimentare în cel mai scurt timp", a transmis vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău, Andrei Spînu.
″La momentul atacului din Ucraina, frecvența în rețeaua de transport a Republicii Moldova a căzut până la 47,879 Hz. Acest parametru este inacceptabil pentru stabilitatea sistemului″, potrivit operatorului de transport și sistem Moldelectrica.
La rândul său, operatorul de distribuție basarabean Premier Energy a anunțat o deconectare de avarie în sistemul electroenergetic moldovenesc.
″Astăzi, 23 noiembrie, la ora 14:23 s-a produs o deconectare avariată în sistemul electroenergetic moldovenesc. Operatorul de transport și operatorii de distribuție lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică. Rugăm consumatorii să manifeste înțelegere, acestea fiind în afara ariei de gestiune a operatorului sistemului de distribuție, și îi asigurăm totodată că se depun toate eforturile pentru menținerea alimentării continue cu energie electrică″, a comunicat Premier Energy.
”Republica Moldova nu importă energie electrică în acest moment. Din cauza bombardamentelor din Odesa și Kiev a căzut linia. Ne-am deconectat de la ucraineni și din partea Ucrainei”, a afirmat la scurt timp după deconectare, pentru Ziarul de Gardă, directorul companiei energetice de stat Energocom, Victor Bînzari. Între timp, exporturile fizice de energie ale României peste Prut au fost reluate.
″Pana de curent electric din Republica Moldova a fost cauzată de bombardamentele asupra infrastructurii energetice din principalele orașe din Ucraina și urmare a efectului domino asupra sistemului energetic moldovenesc. Din februarie 2022, Republica Moldova și Ucraina formează un bloc comun, care a aderat la rețeaua europeană ENTSO-E. Acest lucru explică faptul că, deși majoritatea curentului în aceste zile este procurat din România, evoluțiile din Ucraina au consecințe asupra sistemului energetic al Republicii Moldova″, a explicat ulterior Energocom, într-un comunicat.
Din cauza opririi alimentării cu electricitate, semafoarele din Chișinău nu au mai funcționat, ceea ce a paralizat traficul rutier.
″În special la lăsarea întunericului și din cauza vremii instabile, solicităm pietonilor să manifeste maximă prudență pe traseu în timpul deplasării, iar șoferii să reducă din viteza cu care circulă în mod normal, pentru a putea reacționa în orice situație de risc, în contextul în care semafoarele nu sunt funcționale, iar iluminatul stradal va lipsi. Aveți grijă de copii și vârstnici. Evitați plimbările noaptea la ore târzii în zonele mai puțin circulate și nesigure. Deplasați-vă în grup! Nu răspundeți la provocări și evitați persoanele cu comportament suspect sau în stare de ebrietate″, se arată într-un comunicat al Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova.
″Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi. Dar furnizarea energiei electrice poate fi restabilită. Vom rezolva problemele tehnice și vom avea din nou lumină. Toate instituțiile statului lucrează în acest sens. Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă″, a transmis președintele țării, Maia Sandu.
Ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, a solicitat convocarea de urgență la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) a ambasadorului rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov, „pentru a-i exprima protestul dur al țării noastre în legătură cu bombardarea țintelor din infrastructura civilă ucraineană, ceea ce a creat penurie de electricitate”. Potrivit MAEIE, „bombardamentele brutale ale Rusiei în Ucraina continuă să producă consecințe dramatice în țara noastră”.
„Astăzi, când avem întreruperi masive de energie electrică în toată țara, inclusiv în capitala Chișinău, ministrul de externe Nicu Popescu a solicitat de urgență să fie convocat la MAEIE, ambasadorul rus în Republica Moldova, pentru a-i exprima protestul dur al țării noastre în legătură cu bombardarea țintelor din infrastructură civilă ucraineană ceea ce a creat penurie de electricitate. MAEIE a transmis instrucțiuni urgente șefilor misiunilor noastre diplomatice pentru a informa partenerii noștri despre impactul major al acestei situații. Diplomația de la Chișinău punctează că Moldova rămâne de partea lumii libere iar acest război trebuie oprit cât mai repede”, a anunțat MAEIE.
Operatorul sistemului energetic din Republica Moldova, Moldelectrica, nu mai publică informații despre starea sistemului, cele mai importante fiind cele referitoare la fluxurile transfrontaliere de export și import de energie electrică cu țările vecine Ucraina și România, la recomandarea Kievului și a mai multor state europene, motivul fiind că există riscul ca aceste informații să ajute artileria Rusiei să-și direcționeze mai cu precizie atacurile asupra țintelor vitale din cadrul infrastructurii energetice ucrainene, a declarat anterior premierul de la Chișinău, Natalia Gavrilița.
″Sunt anumite lucruri care, după aceste atacuri, nu se mai publică pe anumite site-uri, și aceasta se face în toată Europa. Sunt anumite informații de pe site-ul Moldelectrica care nu mai sunt publicate, pentru că am avut discuții cu mai mulți actori, și Ucraina, și țările europene, care au recomandat să nu publicăm toată informația, pentru că altfel este mai ușor să se determine când și în ce locații se poate face mai multă daună″, a spus premierul moldovean, la Pro TV Chișinău.
Premierul Republicii Moldova Natalia Gavrilița, alături de realizatorul TV Lorena Bogza. Sursă foto: captură din emisiunea În PROfunzime de la Pro TV Chișinău
Potrivit autorităților de la Kiev, înainte de atacul de miercuri, aproape jumătate din sistemul energetic al Ucrainei fusese distrus de bombardamentele Rusiei, ceea ce lăsase circa 10 milioane de locuitori fără electricitate.
Secțiunile ″Starea sistemului energetic al Republicii Moldova″ și ″Informații operative și tehnice despre funcționarea sistemului electroenergetic″ de pe site-ul Moldelectrica afișează mesajul ″Under construction″ încă de la pana masivă de curent anterioară de peste Prut din 15 noiembrie, cauzată indirect tot de bombardamentele Rusiei asupra Ucrainei.
Pe 16 noiembrie, Moldelectrica transmitea că ″înregistrează dificultăți temporare la recepționarea datelor SCADA veridice despre starea sistemului electroenergetic″, precizând că ″paginile: harta interactivă privind starea sistemului electroenergetic și Informațiile operative și tehnice vor fi temporar indisponibile până la remedierea dificultăților întâmpinate″.
În același timp, șeful Moldelectrica, Sergiu Aparatu, solicita ″respectuos să nu se facă presupuneri și speculații la tema situației excepționale care a avut loc″, iar secretarul de stat pentru Energie de la Chișinău, Sergiu Borosan, transmitea că ″În scopul de a reduce riscurile în continuare, este important să se excludă referințele la detaliile tehnice, referințele la denumiri concrete a infrastructurii energetice etc″.
Operatorul român de transport și sistem Transelectrica publică în schimb în continuare aceste informații. Miercuri, în jurul orei 11, România exporta masiv energie atât către Republica Moldova (peste 1.000 MW), cât și către Ucraina, soldul net per total sistem fiind de asemenea de export. Asta grației producției mari a parcurilor eoliene, cu o pondere de aproape 28% din total, pe fondul nivelului favorabil de vânt. După deconectarea de avarie din sistemul energetic moldovenesc de la 14.23, fluxul de export dinspre România spre Republica Moldova a coborât până la doar 2 MW, revenindu-și apoi. În prezent, fluxul este de peste 500 MW.
Basarabia este în criză energetică după ce Ucraina a oprit exporturile de electricitate în octombrie, din cauza distrugerilor grave provocate infrastructurii sale de profil de către atacurile Rusiei. La asta s-a adăugat stoparea livrărilor către malul drept al Nistrului de către centrala pe gaze de la Cuciurgan din regiunea separatistă Transnistria. Asta după ce gigantul rus de stat Gazprom a redus masiv fluxurile de gaze naturale către Republica Moldova, iar Chișinăul și Tiraspolul nu au ajuns încă la un acord cu privire la împărțirea cantităților venite de la ruși.
Starea sistemului energetic românesc la ora 11:16. Sursă: Transelectrica
Starea sistemului energetic românesc la ora 15:43. Sursă: Transelectrica
România asigură în prezent o bună parte din necesarul de electricitate al Republicii Moldova, atât prin contracte bilaterale încheiate de producători români în condiții avantajoase de preț cu furnizorul moldovean de stat Energocom, cât și prin ajutoare de avarie furnizate de Transelectrica către Moldelectrica, precum și prin tranzacții spot încheiate de Energocom pe bursa OPCOM de la București.
În schimb, menținerea la nivelul cantitativ actual a exporturilor de energie electrică ale României în Republica Moldova la preț subvenționat de (deocamdată doar) 450 lei/MWh, coroborată cu lipsa totală de livrări de electricitate pe malul drept al Nistrului din partea centralei MGRES de la Cuciurgan din Transnistria și cu absența oricăror măsuri de reducere a consumului în regiunea separatistă, ar duce totalul costurilor Chișinăului cu aprovizionarea cu curent electric în această iarnă la aproape jumătate de miliard de euro, în creștere de 3,6 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit unui studiu recent efectuat de German Economic Team, o companie de consultanță din Berlin ce oferă consiliere Guvernului Republicii Moldova cu finanțare din partea Ministerului pentru Afaceri Economice și Acțiune Climatică din cadrul Executivului german.
În această situație, mai mult de jumătate din necesarul de energie al țării vecine ar trebui achiziționat din piața angro spot, la prețuri și de peste 400 euro/MWh.
Sistemul energetic național al Ucrainei, secondat de cel al Republicii Moldova, care depinde în măsură covârșitoare de primul, a finalizat cu succes testul tehnic de operare în regim de izolare completă derulat în perioada 24-26 februarie 2022 și ar fi trebuit să se reconecteze duminică, 27 februarie, cu cele din Rusia și Belarus, însă din cauza invaziei ruse în Ucraina, s-a decis că reconectarea nu se va mai face. Din 16 martie, cele 2 sisteme vecine funcționează în sincronizare cu cele din Europa de Vest, administrate de operatorii de transport și sistem grupați în Asociația Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport al Electricității (European Network of Transmission System Operators for Electricity - ENTSO-E), ai cărei membri sunt operatorii de profil din statele membre UE, plus cei din Albania, Bosnia-Herțegovina, Elveția, Islanda, Macedonia, Muntenegru, Irlanda de Nord și Norvegia.
"Ca urmare a solicitărilor de sincronizare de urgență ale Ucrainei și Republicii Moldova din 27 și 28 februarie, operatorii de transport și sistem din Europa continentală au convenit să înceapă pe 16 martie 2022 sincronizarea de probă a sistemului energetic al Europei continentale cu cele din Ucraina și Republica Moldova. Această accelerare a proiectului de sincronizare aflat în derulare din 2017 a fost posibilă grație studiilor efectuate anterior și adoptării de măsuri de reducere a riscurilor", a transmis atunci ENTSO-E.
Sursa citată a și enumerate aceste riscuri.
"Proiectul de sincronizare a început în 2017. Proiectul includea un catalog de măsuri de îndeplinit înainte de sincronizarea efectivă. Sincronizarea de urgență permite interconectarea fără a se fi finalizat toate aceste măsuri, însă cu adoptarea de măsuri suplimentare de reducere a riscurilor operaționale. Operatorii de transport și sistem din Europa continentală au identificat o serie de riscuri legate de protecție, stabilitate dinamică, operațiuni, piețe, juridice, de reglementare și IT, inclusiv cu privire la securitatea cibernetică. În aceste condiții, au fost întreprinse o serie de acțiuni extraordinare, cu sprijinul tuturor părților implicate și al autorităților. Se prevede că situația va fi monitorizată non-stop sub toate aspectele și sunt planificate măsuri adecvate în funcție de evoluția situației din Ucraina", a explicat ENTSO-E.
