PROFIT NEWS TV Avertisment față de legea interceptărilor. Bogdan Manolea (ApTI): Ar fi bine să nu se adopte în această formă

Specialiștii avertizează față de proiectul de lege care prevede și interceptarea unor comunicații, trimisă recent în Parlament pentru a fi supusă votului senatorilor. Va crea noi categorii de furnizori de servicii. 

„Proiectul de lege creează categorii noi de furnizori de servicii. Ar fi bine să nu se adopte legea în această formă. Trebuie să înțelegem că poate ar fi bine să avem o discuție așezată și să lăsăm partea de directivă europeană să fie adoptată. Aia e importantă. Suntem deja în procedură de infringement (procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor n.r.)”, a declarat, la PROFIT NEWS TV, Bogdan Manolea, Directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI).

Profit.ro a anunțat joi că furnizorii de internet, respectiv de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, și furnizorii de serviciu de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere, precum WhatsApp, Facebook, Skype, Signal, Wire, Telegram, vor fi obligați să permită organelor de aplicare a legii și celor cu atribuții în domeniul securității naționale punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică, respectiv de interceptare a comunicațiilor utilizatorilor acestor servicii. 

În plus, Bogdan Manolea susține că proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicațiilor) nu conține nimic legat de interceptările comunicațiilor unor aplicații precum  Skype, WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram, inclusiv furnizorilor de internet, aceasta fiind doar o adăugire pe care o dorește Guvernul României. 

„Statul român poate să facă ceea ce dorește pe zona de interceptări atât timp cât respectă drepturile fundamentale care sunt prevăzute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului și de celelalte tratate internaționale la care România este parte”, explică directorul ApTI. 

Potrivit acestuia, în loc să organizeze dezbateri publice, în care să asculte opinia tuturor părților atât din sectorul privat, cât și din cel public, dar și din societatea civilă, Guvernul Cîțu a ascuns, de fapt, într-o lege, această prevedere, care nu are nimic de-a face cu subiectul principal. 

„Toate aceste discuții trebuie să aibă loc înainte ca legea să fie publicată în Monitorul Oficial. Și în Uniunea Europeană se poartă discuții de ani de zile în grupuri de experți înainte să fie adoptată o lege. Partea aceasta de proces legislativ trebuie să înceapă mereu cu o dezbatere publică”, atrage atenția Bogdan Manolea.

Prevederea apare într-un proiect de lege care a fost adoptat de Guvernul Cîțu în ultima ședință în care a mai putut aviza acte cu putere de lege, înainte de demiterea sa prin moțiune de cenzură. Proiectul a fost adoptat deja de deputați, dar votul final îl au senatorii.

Despre impactul acestei legi, dacă va fi adoptată, directorul ApTI a declarat că „momentan este foarte greu de estimat pentru că nu avem o serie de informații suplimentare legate de procedurile care ar trebui să fie urmate în special pentru aspectele care sunt suplimentare de ceea ce prevede codul de procedură penală”. 

În cazul mediului privat, toți furnizorii care se încadrează în cele două categorii (furnizori de găzduire si furnizori de servicii de comunicații personale fără numere) vor trebui să se notifice ANCOM și să investească în infrastructură de interceptare a comunicațiilor. Sau, în alte situații, li s-ar putea cere antreprenorilor din domeniu să nu mai asigure securitatea comunicațiilor și să ofere cheile de decriptare. 

Momentan, legea este dezbătută în Parlament și încă nu se știe concret care este cadrul de aplicabilitate al acesteia, probleme deja semnalate de antreprenorii români.

„Nu prea văd cum autoritățile ar putea aplica această lege pentru arhitecturile de comunicații descentralizate, în care nu există un cetățean sau o entitate care deține cheia de criptare. Legislația trebuie să prevadă niște cadre specifice și niște modalități de aplicare. Până nu vedem legea în format final, nu putem să iterăm niște opinii foarte pertinente”, spune, la PROFIT NEWS TV, Ovidiu Toma, CEO-ul CryptoDATA.

În schimb, Sabin Sărmaș, președintele Comisiei IT din Camera Deputaților, susține, într-un mesaj transmis Profit.ro, că prevederile incluse în noul Cod al Comunicațiilor, aflat în dezbaterea Parlamentului, "au menirea să protejeze cetățenii, instituțiile și statul român și nu duc în niciun fel la încălcarea dreptului la viața privată", pe ideea că la nivelul României sunt derulate zilnic campanii de atacuri cibernetice, fraude și tranzacții ilegale ce folosesc ca metodă și mediu de propagare aplicații precum WhatsApp, Signal, Facebook Messanger sau Telegram, iar, în lipsa unui cadru legal adecvat, instituțiile abilitate să combată și sancționeze astfel de activități "se află în imposibilitatea de a acționa și mai ales de a acționa rapid în situații de criză".

Proiectul de lege prevede următoarele aspecte:

 ”Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP și furnizorii de servicii de comunicații interpersonale care nu se bazează pe numere au obligația să sprijine organele de aplicare a legii și organele cu atribuții în domeniul securității naționale, în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională, republicată, cu completările ulterioare, respectiv: 

a) să permită interceptarea legală a comunicațiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

b) să acorde accesul la conținutul comunicațiilor criptate tranzitate în rețelele proprii;

c) să furnizeze informațiile reținute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaților sau clienților, modalități de plată și istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente; 

d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente. 

(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) se aplică în mod corespunzător și furnizorilor de rețele sau servicii de comunicații electronice”.