ROST e un nou restaurant aspirant mare al Bucureștiului, deschis de câteva săptămâni în Bulevardul Primăverii. O impozantă și luxoasă casă boiereasca, o grădină imensă pentru cea mai invidiată și mai scumpă zonă a orașului.
Au fost mai multe restaurante acolo în ultimii ani, însă niciunul nu a avut viață lungă. La Estancia a fost deschis cu mare fast, un restaurant cu specific uruguayan, preponderent vită. Aveau mâncare bună, și bună a fost și la următorul, La Rambla, spaniol. Bocca, însă, nu a fost bun. Făcut la repezeală, neamenajat, nu e de mirare că a sucombat repede.
Acum e al celor de la Max Grup, care au multe restaurante în București, câteva zeci. Chelnerii mi-au spus că și precedentul tot al lor era. Dar contează mai puțin ce au făcut înainte, să vedem ce fac acum, fiindcă se pare că au luat lucrurile mult mai în serios.
ROST e un restaurant cu Noua Bucătărie Românească a valului de tineri chefs îndrăzneți și creativi, dornici de afirmare. Deși abia apărută, de fix doi ani, sunt deja mai multe ramuri ale Noii Bucătarii Românești, dar pe care unii le văd deja ca bucătării distincte, numindu-le colectiv Noile Bucătarii Românești. Chef Alexandru Nită e talentat, fără îndoială. O să-l urmărim, sper să știe că acum marea bucătărie nu se mai învață doar prin ucenicie, cum era înainte.
Nouă ne-a dat o ciorbă cu trei feluri de burtă, foarte bună, niște jumări de somn cam fără gust. Cu un sos alături, în care eu nu am găsit nici măcar miros de usturoi, ca să nu mai spun de vreun gust cât de cât. Era o pastă de iaurt, nimic altceva. Berbecuțul părea de calitate, însă a fost de-a dreptul crud, a rămas în farfurie. Bulgurul de alături a fost bun, legumele așa și așa. Desertul cu cocos de la sfârșit a mai detensionat puțin atmosfera. Notă pe care le-am dat-o la mâncare e mai mare decât ar fi cazul, le recomand să o ia ca pe o încurajare.
ROST e bine amenajat acum, față de ce găsisem la Bocca, restaurantul de dinainte, care era vai de capul lui. Nu a trebuit să facă multe, doar ordine și câteva retușuri, pentru că cea mai mare parte a mobilierului a rămas chiar de la primul restaurant, și nu e nevoie să fie schimbat ceva, arăta foarte bine. Și terasa e spectaculoasă, după cum am spus. Muzica nepotrivită și agresivă, însă vor fi destui care să o aprecieze, se știe.
Serviciul a fost bun, cu un chelner atent, plin de bunăvoință. S-a străduit să ne dea tot ce ne trebuie, chiar dacă nu întotdeauna știa ce, înainte ca să-i spunem noi. Amuzant a fost că nu ținea minte și nu se gândea că a doua oară, într-un context identic, ar fi fost cazul să facă ce abia învățase. Prețurile rezonabile, clienți puțini.
ROST poate să devină un mare restaurant, dacă vor înțelege bine în ce direcție merg acum lucrurile în lume. Au deja o mare casă și o mare grădină, ceea ce puțini alții au. Cât privește mâncarea, sunt la începutul începutului drumului către o mare bucătărie. Sper să știe ce să facă mai departe…
