Cât valorează creativitatea: Românii transformă ideile în bani la viteza de 1 milion de euro pe oră

Cât valorează creativitatea: Românii transformă ideile în bani la viteza de 1 milion de euro pe oră
scris 24 apr 2017

Creativitatea este businessul cu cea mai rapidă creștere din lume. Un ritm cu care România nu doar că ține pasul, dar o ia consistent înaintea unor state europene, în ciuda numeroaselor dificultăți cu care antreprenorii se confruntă în industriile culturale și creative.

Profit.ro lansează astăzi “Săptămâna minților creative”, un proiect editorial dezvoltat împreună cu UniCredit Bank. Tot astăzi au început și cursurile Academiei Minților Creative, programul de educație financiară și antreprenorială al UniCredit Bank, prin care aceasta dorește să-i susțină pe toți cei care îndrăznesc să facă “business altfel”.

10 milioane de lire sterline produc în fiecare oră industriile culturale și creative din Marea Britanie, statul european cu cele mai constante performanțe în această privință. Britanicii marchează, însă, deja aproape două decenii de când doar afacerile industriei muzicale, spre exemplu, le-au depășit pe cele ale producătorilor auto.

Încă departe de astfel de performanțe, România recuperează rapid, cu creșteri remarcabile în ultimii ani, peste media altor industrii. Cifra de afaceri anuală realizată de industriile culturale și creative a ajuns la aproape 10 miliarde de euro, românii transformând în bani ideile creative cu o viteză de peste un milion de euro pe oră.

Avansul față de anul 2014 este de peste 10% și de peste 40% comparativ cu cifra de afaceri însumată în 2011, potrivit datelor centralizate în recent publicata Carte Albă pentru Activarea Potențialului Economic al Sectoarelor Culturale și Creative. Realizat pe baza unui studiu început în 2016, documentul constată creșteri mari și la numărul de angajați din domeniu: de la 162.374 în 2011, la aproape 207.000 în 2015, nivel ce l-a depășit cu mult pe cel înregistrat în 2005, anul de vârf din perioada premergătoare crizei economice, când erau 177.450 angajați.

Sectoarele culturale și creative (SCC) sunt, de altfel, cel mai mare angajator pe segmentul de vârstă 15-29 de ani în întreaga economie UE. Oamenii cu idei creative sunt “vânați” tot mai mult pentru angajare și de companii din alte sectoare. Acestea vor să incorporeze în produsele și serviciile lor componente de creativitate, studiile arătând că societățile care cheltuiesc de două ori mai mult pe inputuri creative sunt cu 25% mai pregătite să introducă inovare de produs.

Contribuția acestor sectoare la economia României a fost în creștere permanentă. De la aproximativ 4% în Produsul Intern Brut, în 2002, a urcat la un vârf de 7,31% în 2008.

După o ușoară scădere în 2009, din cauza crizei economice, când SCC au reușit să depășească, totuși, sectoare precum cel imobiliar, avansul s-a accelerat, ritmul de creștere fiind de 82,4% între 2009 și 2013. În acest interval, valoarea adăugată realizată de sectoarele culturale și creative a urcat de la 4,5 miliarde de euro, la 8,2 miliarde de euro, pentru ca în anii următori să se apropie de pragul de 10 miliarde de euro.

Performanțe reușite în ciuda numeroaselor dificultăți cărora sectorul trebuie să le facă față. Mai mult decât în alte domenii, accesul la instrumente financiar-bancare este îngreunat de caracterul aleatoriu al veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală, care fragilizează statutul economic al artiștilor independenți.

Aceeași problemă, constatată de Cartea Albă, se regăsește și în organizațiile private din sectoarele culturale și creative. Cu patrimoniu propriu constituit mai ales din portofoliul de drepturi de proprietate intelectuală (proprietate imaterială / active necorporale), acestea au dificultăți majore în accesarea unor instrumente de creditare sau a unor surse de finanțare de pe piața de capital. Motivul: portofoliul acestor drepturi de proprietate nu este întotdeauna acceptat ca garanție la obținerea unor credite.

Facilități fiscale și alte forme de susținere sunt acordate de stat sau de alte entități, cu diferențe între sectoare, însă posibilitatea și detaliile accesării nu sunt cunoscute  în special de antreprenori creativi aflați la început de drum.

Creativii sunt și rentabili financiar, și productivi

Deși oamenilor creativi nu le sunt asociate în percepția publică mari talente de management financiar, statisticile arată că sectorul reușește să depășească mai bine decât altele dificultățile crizei. Rentabilitatea financiară a companiilor a urcat spectaculos la 28%, de la 13% în 2011. Indicator relevant pentru cei care doresc să investească în domeniu deoarece arată ce profit poate fi obținut raportat la capitalurile proprii.

Și rentabilitatea economică (profitul raportat la active) a crescut la 10%, de la 4% în 2011, un avans de la același nivel până la 9% fiind reușit și în rentabilitatea comercială, care raportează profitul realizat la cifra de afaceri.  

Datele disponibile indică inclusiv o creștere a capacității companiilor SGG de a-și procura singure resursele financiare și de a diminua dependența față de terți finanțatori, în condițiile în care gradul de îndatorare al sectorului a scăzut la aproape 60%, de la 65,2% în 2011.

În topul economiilor susținute de idei creative. IT-iștii, contribuția principală

La ritmul cu care au reușit să crească afacerile, se estimează că, până în 2020, contribuția la PIB-ul României va fi de 10%. O pondere de trei ori mai mare decât media actuală la nivelul întregii Uniuni Europene (3,3%), care ar face economia românească să fie una dintre cele mai puternic bazate pe idei creative din UE.

Dezvoltarea nu este, însă, nici pe departe uniformă. Disparitățile sunt mari atât la nivelul regiunilor și orașelor țării, cât și la nivelul diferitelor sub-sectoare în care activează cele aproape 61.000 de firme.

Astfel, Capitala concentrează 62,5% din cifra de afaceri a SCC, 46,7% din angajații din domeniu și mai mult de o treime din numărul de firme, alte 4 procente fiind adăugate la fiecare dintre acestea de afacerile din Ilfov.

Al doilea pol de creativitate cu relevanță economică este Clujul, însă la distanță considerabilă de București. Aici se realizează 8% din cifra de afaceri a SCC, lucrează 10% din angajații din domeniu și activează 7% dintre firmele specializate. Timișoara urmează în top cu 2% din cifra de afaceri, 4% din angajați și 4% din firme, apoi Iașiul cu 2% din afaceri, 3% din angajați și din firme și Prahova (4% din afaceri, dar doar 2% din angajați și din firme).

Și mai mari sunt disparitățile între sub-sectoare. Explozia din ultimii ani a industriilor creative se datorează în proporție covârșitoare sectorului IT&C (inclusiv software și jocuri electronice). La distanță destul de mare urmează sectorul de carte și presǎ, publicitate, audiovizual și media și artele vizuale.

40% din cifra totală de afaceri a industriilor culturale și creative, adică aproape 17 miliarde de lei (dublu față de 2011), provine din zona IT&C. În acelasi sector, susținut și de stat prin facilități fiscale, s-a realizat și mai mult de jumătate din profitul firmelor SCC, respectiv 1,8 miliarde de lei, triplu față de 2011.

Rețeta transformării ideilor creative în profit funcționează tot mai bine și în sectorul publicității, care a încheiat anul 2015 cu un câștig de 432 milioane lei, mai mult decât dublu față de 2011. Cifra de afaceri a sectorului a avut avansuri mai mici, dar s-a menținut la un nivel de circa 5,3 miliarde de lei, apropiat celui din segmentul Carte și Presă, care le situeză pe locul doi ca importanță după IT&C.  

Remarcabilă este și revenirea de la pierdere la profit a firmelor din audiovizual, media și arte vizuale (în special design și fotografie și comerț cu amǎnuntul).

Angajații din domeniu nu sunt doar creativi, ci și “productivi” după standardele financiare. Productivitatea muncii a avansat și la nivelul mediei naționale din domeniu, un angajat producând de 40.000 de euro pe an. De această datǎ, cei mai performanți sunt cei din publicitate, audiovizual și media, urmați de artele vizuale și IT&C, sectoare care au depășit în ultimii doi ani media națională a productivității în SCC.

 

Performanțe pe sectoare:

IT, SOFTWARE, JOCURI ELECTRONICE:

-          Cifră de afaceri: 16.864 mil. lei

-          Număr angajați: 80.100

-          Profit: 1.878 mil lei

-          Productivitatea muncii: 211.000 lei/angajat

-          Număr firme: 12.705

CARTE ȘI PRESĂ:

-          Cifră de afaceri: 5.399 mil. lei

-          Număr angajați: 27.696

-          Profit: 383 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 195.000 lei/angajat

-          Număr firme: 5.557

PUBLICITATE:

-          Cifră de afaceri: 5.385 mil. lei

-          Număr angajați: 20.638

-          Profit:  432 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 260.969 lei/angajat

-          Număr firme: 7.095

AUDIOVIZUAL ȘI MULTIMEDIA

-          Cifră de afaceri: 4.667 mil. lei

-          Număr angajați: 16.800

-          Profit: 243 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 278.000 lei/angajat

-          Număr firme: 4.538

ARTE VIZUALE

-          Cifră de afaceri: 3.613 mil. lei

-          Număr angajați: 16.790

-          Profit: 192,7 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 215.000 lei/angajat

-          Număr firme: 6.756

MEȘTEȘUGURI ȘI ARTIZANAT

-          Cifră de afaceri: 1.825 mil. lei

-          Număr angajați: 14.269

-          Profit: 80,3 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 128.000 lei/angajat

-          Număr firme: 11.127

ARTELE SPECTACOLULUI

-          Cifră de afaceri: 1.025 mil. lei

-          Număr angajați: 9.161

-          Profit: 93,4 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 112.000 lei/angajat

-          Număr firme: 5.848

CERCETARE

-          Cifră de afaceri: 1.056 mil. lei

-          Număr angajați: 6.763

-          Profit: 72,2 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 156.000 lei/angajat

-          Număr firme: 759

ARHITECTURĂ

-          Cifră de afaceri:  999 mil. lei

-          Număr angajați: 7.922

-          Profit: 153 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 126.000 lei/angajat

-          Număr firme: 4.127

BIBLIOTECI ȘI ARHIVE

-          Cifră de afaceri: 690 mil. lei

-          Număr angajați: 6.233

-          Profit: 88 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 111.000 lei/angajat

-          Număr firme: 374

PATRIMONIU CULTURAL

-          Cifră de afaceri: 64,3 mil. lei

-          Număr angajați: 509

-          Profit: 18,5 mil. lei

-          Productivitatea muncii: 126.000 lei/angajat

-          Număr firme: 62

“Săptămâna minților creative” este un proiect editorial dezvoltat de Profit.ro împreună cu UniCredit Bank

 

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
saptamana mintilor creative
it
publicitate
arta
unicredit