Cu un buget în avarie, Guvernul a anunțat noi taxe în mai multe domenii, printre care și cel bancar. Băncile vor fi taxate la volumul activelor la o cotă care este și cea mai ridicată din Uniunea Europeană și depășește chiar și taxarea introdusă de Ungaria în 2010, care a adus pierderi sistemului bancar.
Guvernul PSD/ALDE a publicat un proiect de ordonanță prin care prevede introducerea unei noi taxe în sistemul financiare, care vizează în principal băncile și instituțiile financiare nebancare. Guvernul a numit chiar în proiectul de lege acest bir drept „taxă împotriva lăcomiei”, în condițiile creșterii ratelor bancare ROBOR, în funcție de care sunt stabilite dobânzile la credite - un fel de taxă „Robin Hood”, doar că banii nu merg la debitorii care scot mai mulți bani pe plata ratelor, ci la stat.
CITEȘTE ȘI În zile de sărbătoare, alege #celmaibunmerlotdinRomania! Toată luna decembrie, Emeritus beneficiază de o ofertă specială de preț : doar 58 lei în loc de 90 lei, pentru comenzile plasate onlineDupă poza din momentul de față, taxa ar urma să fie de 0,9% din soldul activelor (credite, titluri de stat, cash) ale băncilor comerciale și IFN. Aceasta este cea mai mare rată de taxare din UE și depășește chiar și taxa introdusă în Ungaria, de 0,53% din activele bancare, în 2010, când căuta bani pentru a închide bugetul.
Faptul că această taxă anunțată de ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici n-are neapărat legătură cu nivelul ROBOR, ci cu situația dificilă a bugetului reiese chiar din preambulul proiectului de ordonanță de urgență, unde se arată că România riscă să intre în procedura de deficit excesiv dacă nu păstrează deficitul bugetar la sub 3% din produsul intern brut. Sunt stipulate și alte măsuri de taxare, precum un impozit de 3% pe cifra de afaceri în domeniul energetic sau de 2-4% din cifra de afaceri în cazul licențelor telecom.
Ultima dată când Guvernul României a impus legislație care viza bilanțul băncilor se întâmpla în 2010. Atunci, Guvernul Emil Boc a decis taxarea cu 16% a veniturilor din dobânzile la depozite, bani ce urmau să fie reținuți de bănci și virați la bugetul de stat. Măsura, luată într-o criză bugetară profundă (în 2010 s-au tăiat salariile bugetarilor și a fost crescută cota TVA de la 19 la 24%), n-a mai fost eliminată.
Rețeta Orban/Fidesz
Actuala guvernare nu este originală în UE în privința impunerii unei taxe în sistemul financiar, doar că alte state au avut ambiții mai mici la nivelul cotelor impuse și, mai ales, nu s-au legat de active. Astfel, cele mai multe măsuri (potrivit acestui studiu), care au venit după declanșarea crizei financiare, au vizat fie bonusurile managerilor (Franța, Italia), fie pasivele (în principal depozitele și capitalul), unde cotele aplicate au fost de sub 0,1%.
Excepție a fost Ungaria, care, sub premierul Viktor Orban, a aplicat, în 2010, o taxă bancară de 0,53% din activele bancare, dar și noi niveluri de taxare în energie și telecom.
În sistemul bancar din Ungaria, taxa pe active a dus la pierderi în perioada 2010-2012. Pierderile din activitatea de creditare și taxele mai mari au dus la creșterea ratelor nete de dobândă în următorii ani de după 2010, potrivit rapoartelor de stabilitate ale Băncii Naționale a Ungariei.
Unii investitori străini, în lipsa profitabilității, au plecat din Ungaria. Spre exemplu, în 2014, GE Capital și Bayerische Landesbank au vândut băncile locale către stat. În 2016, statul a preluat, împreună cu BERD, 30% din acțiunile Erste Ungaria. De altfel, cota băncilor cu capital maghiar a crescut de la 30% la peste 50%.
După ce și-a reglat problemele de buget, guvernul de la Budapesta a redus taxa pe active, începând cu 2016, la mai puțin de jumătate față de 2015, și la 30% din nivelul anului anterior în 2017 și 2018.
O taxă dublă pentru un sistem la jumătate
Care sunt motivele pentru care Guvernul PSD/ALDE apelează la o taxă aproape dublă față de cea impusă în Ungaria? Un indiciu important stă în dimensiunea sistemului financiar, care în România este cel mai mic din Europa raportat la economie.
Sursa: BCE
Astfel, dacă băncile din Ungaria aveau active financiare egale cu 121% din produsul intern brut al Ungariei în 2010, în România nivelul era de 65% la aceeași dată. În ambele țări a urmat o perioadă de dezintermediere financiară, adică de scădere a creditului. Ponderea a ajuns la 97% în Ungaria și de 50% în România, rată care include și creditul acordat guvernului.
La o rată de impozitare a activelor de 0,9%, Guvernul Dăncilă speră să strângă 4 miliarde de lei, fără a incliude banii veniți de la IFN, care adaugă încă aproape 0,3 miliarde de lei. Prezentarea ministrului Finanțelor arată că încasările așteptate sunt de 3,6 miliarde de lei.
Raportat la rezultatele la 9 luni, doar de la primele trei bănci din țară Finanțele ar strânge peste 1,8 miliarde de lei din taxa pe active, dacă acestea se mențin cel puțin la nivelul din septembrie 2018 și anul viitor.
Acest impact al taxării ar diminua considerabil (cu între 30 și 40%) profitul net anualizat cumulat al BT, BCR și BRD de 4,5 miliarde de lei. Banca Transilvania și BRD sunt listate la Bursa de la București.
Calculele pe profit sunt doar teoretice și nu includ deducerile de care ar beneficia băncile din scăderea impozitului pe active din rezultatul supus impozitului pe profit.
La nivelul tuturor băncilor din România este greu de făcut un calcul teoretic cu date actuale, din lipsa datelor privind evoluția activelor și profitului pentru majoritatea.
La 9 luni, BNR raporta active nete de 445,2 miliarde de lei pentru sistemul bancar, față de 428 de miliarde de lei la finele anului trecut.
Mai jos, aveți cota posibilă de impozit, (exprimată în milioane lei), pentru fiecare bancă, raportat la situația de la decembrie 2017.
