Guvernatorul Mugur Isărescu spune că banca centrală nu se pune împotriva mersului pieței și arată că există o depreciere pe care o acceptă și care vine din deficitul de cont curent și din inflația mai mare decât în Uniunea Europeană.
Leul a avut anul trecut cea mai mică depreciere dintre toate monedele din regiune și cea mai stabilă evoluție, când a pierdut sub 2% față de euro, comparativ cu 10% în cazul forintului maghiar, sau circa 8% în cazul zlotului polonez.
Isărescu spune că banca centrală a intervenit în debutul pandemiei pentru a calma deprecierea leului, în condițiile unei panici a populației cu depozite în valută.
În acest an, leul stă cel mai rău din regiune, cu o depreciere de 1%, în timp ce euro a scăzut față de restul monedelor.
Deosebirea dintre România și țările din regiune stă în deficitul extern ridicat – restul țărilor au contul curent echilibrat sau pe excedent. Totodată, România are o inflație mai mare decât zona euro (prognoză de 4,1% pentru 2021, față de 1,9%), dar nu mai mare decât în Ungaria și Polonia, de exemplu.
“Dacă vedem că avem deficite de cont curent, inflație mai mare decât UE, avem nevoie să apreciem cursul?! O anumită depreciere o acceptăm, nu știm când se face, că piața o hotărăște, să nu fie excesivă și să nu avem fluctuații foarte mari!”, spune Isărescu.
Guvernatorul arată că au existat voci care au cerut o reducere mai mare a dobânzilor anul trecut, cu ignorarea consecințelor asupra cursului de schimb.
“Era și varianta aceasta că nu contează cursul și trebuie să reducem dobânzile să facem ieftină finanțarea statului. Jumătate din finanțarea României vine din exterior. Am trimis un calcul și la Finanțe, o depreciere a cursului nu numai că eroda avantajele unor reduceri de dobândă, dar per total le-ar fi devansat”, spune Isărescu.
Guvernatorul mai spune că intervențiile pe cursul de schimb sunt acum doar ca agent al Ministerului de Finanțe. Astfel, banca centrală susține cursul prin achizițiile de valută din contul Finanțelor, în schimbul leilor.
