Guvernul anunță o recesiune minoră în 2020 ca urmare a efectelor pandemiei globale. Scăderea de doar 1,9% a PIB în acest an estimată de Comisia de Prognoză se bazează pe o rezistență bună a tuturor ramurilor economice și o păstrare a consumului la nivelul din 2019. Salariile românilor ar urma să crească în continuare în acest an, iar numărul de șomeri va crește nesemnificativ, Guvernul estimând că vor fi protejate locurile de muncă a celor peste un milion de angajați cu contractele deja suspendate sau trimiși în șomaj tehnic, relevă datele analizate de Profit.ro.
Produsul intern brut ar urma să crească în termeni nominali de la 1.059,8 miliarde de lei la 1.082,1 miliarde de lei, chiar dacă este estimată o contracție în termeni reali de 1,9% (față de o creștere de 4,1% estimată anterior), ca urmare a unui deflator, adică a unei inflații la nivelul economiei, de 4,1%, arată datele publicate de Comisia Națională de Prognoză (CNP) pentru a fi utilizate la rectificarea bugetară.
Creșterea nominală este foarte importantă pentru finanțele statului în condițiile în care deficitul bugetar și datoria publică sunt așteptate să crească accelerat în acest an, iar o scădere a volumului PIB ar da cifre și mai proaste.
Spre comparație, BCR vede o scădere de 4,7% a economiei, inclusiv o reducere cu 14,5 miliarde la 1039,4 miliarde de lei a PIB nominal. ING se așteaptă la o scădere de 6,6% a economiei. Fondul Monetar Internațional are, de asemenea, o estimare mai pesimistă decât cea a Guvernului cu o contracție de 5% prevăzută pentru 2020. Toate estimările arată o creștere economică în 2021, prin care vor fi recuperate parțial pierderile din acest an. CNP nu a mai făcut estimări și cu privire la anii viitori, așa cum face în mod normal în rapoartele sale periodice.
Datele Comisiei de Prognoză se bazează și pe o influență mai degrabă slabă a crizei asupra sectorului industrial, care reprezintă circa o cincime din economie și care ar avea o scădere a producție de doar 4,2% în acest an, adică nu cu mult mai rea decât cea de 2,3% din 2019, când nu era criza de coronavirus, dar industria era lovită de scăderea comenzilor din Germania, în principal.
Acum, cu o scădere fără precedent a sectorului manufacturier la nivel global, CNP are în vedere o contracție de doar 4,3% în România pe acest segment (față de 1,9% anul trecut), cel mai important în compoziția producției industriale, fiind prevăzute creșteri importante în producția de alimente, băuturi, tutun și medicamente, care să contrabalanseze scăderile din sectorul de producție auto (care ar urma să scadă cu 9% pe segmentul de fabricare autoturisme și 6,6% pe mașini și echipamente).
Construcțiile ar urma să rămână, practic, la nivelul din 2019, cu o scădere de doar 1,1% a volumului, după un avans de aproape 28% anul trecut.
Serviciile, care generează aproape 60% din valoarea adăugată din economie, ar urma să scadă cu doar 1,7% la nivelul producției, față de o creștere de 6,4% anul trecut. Aici nu avem detalii suplimentare de la CNP.
Consumul final ar urma să se păstreze nealterat în acest an. Consumul privat va scădea cu doar 0,7%, în timp ce cel guvernamental va suplini această evoluție printr-o creștere de 2,4%, estimează CNP. Anul trecut consumul a crescut cu 6%.
O explicație din rezistența consumului privat este oferită de CNP pentru primele două luni din 2020, când acesta s-a menținut pe o creștere importantă. Dar mai mult se poate vedea din estimarea privind majorarea, în continuare, a salariului mediu net lunar cu 6% la 3.218 lei, față de o creștere de aproape 15% anul trecut.
Salariul mediu în sectorul bugetar ar urma să crească cu 6,1%, față de un avans de 15,1% în 2019, iar cel din sectorul concurențial cu 5,6%, față de 12,3%, la 6.920 de lei, respectiv 4.818 lei – sumele sunt brute.
Șomajul ar fi o problemă minoră în acest an. Sectorul concurențial va pierde doar circa 70.000 de angajați la 4,13 milioane și va ajunge la nivelul din 2018, în timp ce sectorul bugetar va angaja 4.000 de oameni la 954.000.
Estimarea CNP sugerează că acele contracte suspendate acum (circa 1 milion) vor fi reluate aproape integral după trecerea perioadei de urgență.
Numărul de șomeri ar urma să crească cu doar 37.000 la 390.000, iar rata șomajului este estimată cu doar 0,5 puncte procentuale mai mare față de nivelul din 2019 la 4,4%. Spre comparație, BCR estimează că șomajului ar urma să crească de la 3,9% la finele anului trecut la 10,9% la finele lui 2020
Nici investițiile nu ar urma să fie teribil de lovite în acest an, cu o scădere estimată de CNP la doar 2,6%, față de o creștere de peste 18% în 2019.
Exporturile ar urma să scadă mai lent decât importurile, astfel că deficitul comercial se va atenua la 17,1 miliarde de euro, față de 17,3 miliarde de euro în 2019.
Totodată, agricultura ar urma să crească cu 0,3%, față de o scădere de 3,2% în 2019, deși fermierii avertizează că seceta va afecta culturile în acest an.
