Și ce dacă vine criza! România este mai bine pregătită decât în anul 2008

Și ce dacă vine criza! România este mai bine pregătită decât în anul 2008
scris 19 sep 2016

Economia globală dă semnale că este la finalul ciclului favorabil inaugurat în anul 2009, avertizează Andrei Rădulescu de la Banca Transilvania. Totuși, din punct de vedere macroeconomic și al prudenței actorilor din economie, România este mult mai robustă pentru a face față unui eventual șoc extern. „Suntem mult mai pregătiți ca economie să facem față unei noi unde de volatilitate și de turbulențe pe piețele internaționale.”

O tendință pozitivă în economia globală veche de 7 ani dă semne de oboseală. Sunt semnale de încheiere a acestui ciclu favorabil asupra cărora avertizează Andrei Rădulescu, Senior Economist la Banca Transilvania. „Este clar că nici comerțul nu mai merge și în sfera economiei globale este final de ciclu post-criză”, a declarat acesta în cadrul unui eveniment organizat de publicația Piața Financiară și Finmedia.

Economia românească traversează o etapă bună – „creștere sustenabilă pentru că s-au majorat și investițiile și consumul” – dar „ciclul economic românesc riscă să fie un ciclu scurt, dacă pe plan extern apare criza ciclică despre care sunt semnale clare.”

Deutsche Bank: Economia SUA ar putea fi deja în recesiune CITEȘTE ȘI Deutsche Bank: Economia SUA ar putea fi deja în recesiune

Totuși, nu ar trebui să ne îngrijorăm, întrucât indicatorii macroeconomici nu arată dezechilibrele din anii 2007-2008, iar comportamentul de piață al actorilor din economie este total diferit. „Și populație, și companii sunt mai prudente acum; au învățat, au încă memoria crizei”, spune Rădulescu.

Tabloul său este unul preponderent pozitiv: „Nu există niciun temei de comparație cu ce se întâmpla înainte de criză. Deficitele sunt mici, avem exces de lichiditate, băncile străine au prezență foarte mică în România în acest moment, populația este mult mai prudentă, companiile sunt foarte prudente, încă avem multe domenii cu care putem crește și în context de criză externă.”

Ce trebuie să ne țină în alertă

Semnalele principale de final de ciclu vin din declinul comerțului global și decelerarea producției industriale mondiale, indicatori care premerg tendințelor generale ale activității economice în ansamblul ei. „Economia globală se află într-un punct de turnură”, spune Rădulescu.

Și ce dacă vine criza! România este mai bine pregătită decât în anul 2008

Nu înseamnă neapărat că va fi criză, nuanțează economistul de la Banca Transilvania și în orice caz, în condițiile intrării în recesiune este puțin probabil să fie de anvergura celei din anul 2007-2009, care a fost însoțită de o criză în sistemul financiar și a dat peste cap toată economia reală. Acum, sistemul bancar din SUA este solid.

Pe de altă parte, investițiile productive decelerează. „Este clar că economia americană nu mai are suflu”, spune Rădulescu. Rezerva Federală se află în fața dilemei de a majora dobânda-cheie pentru a contracara presiunile din piața de muncă, unde șomajul a ajuns într-o zonă de minime care a premers precedentele recesiuni, sau de a menține reduse costurile finanțării, în acord cu inflația sub ținta băncii centrale.

Și ce dacă vine criza! România este mai bine pregătită decât în anul 2008

În Europa, politica monetară pare a-și atinge limitele, iar introducerea monedei naționale a Chinei în coșul Fondului Monetar Internațional deschide calea către un nou sistem monetar internațional, probabil mai apropiat de cel de la Bretton-Woods, instaurat după sfârșitul celui de-al doilea război mondial. Este o soluție spre care vor converge toate țările, ca soluție pentru revigorarea investițiilor, față de actuala stare de lucruri când „lumea nu mai are încredere în bani”.

Economia României frânează, dar nu ajunge în gard

Frânarea economiei globale ar urma să se răsfrângă și pentru România. Rădulescu vorbește despre 2016 ca „an de vârf al ciclului post-criză”. La finele anului trecut, analistul de la Banca Transilvania avansa o rată de creștere de 5% pentru economia națională și a fost catalogat optimist. „Am fost doar realist”, spune el.

Este confirmat de piață, cu o rată anualizată de creștere de 5,2% către trimestrul 2. Un ritm despre care nu crede că se va păstra: „Foarte probabil, economia va decelera, în a doua jumătate a anului curent”, când rata de creștere ar urma să fie de 4,8%.

Factori de tractare a economiei românești dau semne de slăbiciune. Producția industrială își reduce ritmul de creștere, iar exporturile ar urma să crească în 2016 cu 4,8%, față de 5,5% anul trecut și 8,6% în 2014, conform Băncii Transilvania. Dinamica exporturilor ar urma să fie inferioară ritmului de evoluție a importurilor, este unul dintre fenomenele semnalate de Rădulescu.

Și ce dacă vine criza! România este mai bine pregătită decât în anul 2008

O turnură nefavorabilă pe extern ar urma să se răsfrângă asupra economiei naționale, însă aceasta nu înglobează dezechilibre de natura celor din 2007-2008, cu creșteri de 2 cifre ale creditului, consumului și sectorului construcțiilor. „Nu trebuie să ne îngrijorăm. Totul este OK. Suntem mult mai pregătiți ca economie să facem față unei noi unde de volatilitate și de turbulențe pe piețele internaționale și unui final de ciclu care se configurează”, spune economistul.

Majorările salariale din ultimii ani nu reprezintă un fenomen comparabil cu sporirea veniturilor populației înainte de criză. „Au crescut salariile, dar a crescut și rata de economisire; nu trebuie să ne speriem”, spune Rădulescu, adăugând că rata de economisire de 14% este peste vârful din anii ’90 și deasupra mediei zonei euro.

„Lumea și-a ajustat comportamentul de consum”

Nici majorarea consumului nu trebuie să ne îngrijoreze pentru că nu seamănă cu cea de dinaintea crizei: „Creșterea consumului nu s-a făcut prin bani externi și nu a dus la intensificarea dramatică a deficitului de cont curent.” Acest indicator ar urma să se stabilizeze în zona de 2%-2,3% din produsul intern brut, față de 14%-15% din PIB în anii 2007-2008.

Rădulescu remarcă evoluția pe balanța comercială și cea de plăți pentru a spune că populația și firmele au reacționat la votul dat de britanici în iunie în favoarea părăsirii Uniunii Europene de către țara lor. Astfel, dacă deficitul de cont curent a avut un vârf lunar al ultimilor 3 ani în mai, de 700 milioane euro, în iunie și iulie România a trecut deja pe excedent.

Și ce dacă vine criza! România este mai bine pregătită decât în anul 2008

„Imediat ce a fost votul pro-Brexit, lumea s-a speriat”, zice analistul de la Banca Transilvania. Este o sperietură în sens pozitiv, pentru că lumea a devenit mai prudentă. „Și-a amânat planurile de investiții mirobolante sau de consum fantasmagoric”, spune Rădulescu.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
andrei radulescu
banca transilvania
sua
criza
recesiune