De mai bine de un an, un grup de lucru înființat la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) încearcă să ajungă la o înțelegere în privința formei pe care o va avea norma ce urmează să reglementeze statutul constatatorilor de daună, primii și cei mai importanți dintre cei implicați în procedurile din zona asigurărilor RCA. Oricare ar fi rezultatul dezbaterilor, un lucru este cert: pentru prima dată în istoria pieței, constatatorul de daună va deveni o meserie de sine stătătoare, iar impactul acestor schimbări asupra șoferilor și asiguraților va fi unul important.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Până în toamna acestui an, constatorii de daună din România, primele persoane prin care șoferul păgubit ia legătura cu firma de asigurare, ar trebui să aibă, în premieră, un statut bine definit și de sine stătător.
Dacă, în ceea ce privește ideea în sine, toate părțile implicate în procesul legislativ - respectiv asigurători, service-uri, autorități ale statului și asociații de consumatori - se pun de acord, în ceea ce privește forma în care constatatorii de daună vor fi reglementați sau se vor autoreglementa lucrurile sunt departe de a fi clare.
Precizăm că, în aceste moment, constatatorii de daună funcționează ca angajați sau colaboratori ai firmelor de asigurare. Păgubitul sau oricare altă parte implicată în dosar poate solicita o altă evaluare a daunei, atunci când este nemulțumit, doar în condițiile în care plătește din buzunarul propriu un specialist independent.
În principiu, oricare ar fi forma finală, șoferul păgubit ar trebui să aibă de câștigat în condițiile în care un constatator independent de daună nu va avea motive nici să favorizeze asigurătorul, prin subevaluarea daunelor, dar nici să sprijine service-urile prin supraevaluarea acesteia.
Prim-vicepreședintele Autorității de Supraveghere Financiară, responsabil direct de protecția consumatorului, ia ca model orientativ vechiul proiect de lege al Corpului Experților și Evaluatorilor Tehnici din România (CEETAR), dar punctează, pentru Profit.ro, că acest proiect de act normativ care transpune legea corespondentă din Germania va avea un simplu rol consultativ, iar decizia finală va fi luată în urma dezbaterilor publice.
Proiectul de lege privind CEETAR, promovat în anii 2014-2015 de Cristian Muntean, pe atunci președinte al unei asociații de service-uri, în prezent consilier al prim-vicepreședintelui Ovidiu Wlassopol, a fost contestat puternic de către firmele de asigurare susținute la acea vreme de către ASF. Proiectul aducea unele avantaje unităților service în condițiile în care, de exemplu, accesul la meseria de constatator s-ar fi putut face fără examen sau evaluări pentru anagajații din service-uri, dar nu și pentru cei din firmele de asigurare.
În final, proiectul a fost "îngropat" în Parlament, însă părți din acesta sunt readuse astăzi în discuție, în cadrul grupurilor de lucru din ASF.
Spre desoebire de ASF, care și-a schimbat optica, firmele de asigurare rămân mai degrabă refractare la orice tip de liberalizare a profesiei, cu atât mai mult la forma propusă prin proiectul CEETAR.
“Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare (UNSAR) se poziționează ca și în 2015 și 2016 pe această chestiune. Atunci, împreună cu ASF, am scris și la Parlament și la Consiliul Concurenței. Din câte știu s-a dat aviz negativ atunci. Nu îmi amintesc ca de atunci până în ziua de astăzi să se fi schimbat ceva în cadrul legal european sau intern. De aceea am făcut și o adresă oficială prin care cerem să vedem în ce măsură putem sprijini un nou proiect. Trebuie să vedem mai întâi ce aspecte diferite sunt aduse acum pe tapet față de ce a fost discutat și a primit aviz negativ în 2015 și 2016”, a explicat, la solicitarea Profit.ro, Adrian Marin, președintele UNSAR.
Prim-vicepreședintele ASF: Cele mai multe reclamații primite de ASF au legătură cu daunele auto. Sistemul nu mai poate functiona ca acum 28 de ani
Ovidiu Wlassopol, prim-vicepreședintele ASF, este cel mai important susținător al liberalizării totale a meseriei de constatator de daună. Într-un răspuns transmis Profit.ro, Wlassopol spune că reformarea sistemului este necesară, mai ales că din zona constatărilor de daună vin cele mai multe din cele 8000-10.000 de reclamații pe care ASF le primește anual de la păgubiți.
Oficialul ASF prezintă ca exemplu nerespectarea termenelor de constatare sau de răspuns, subevaluarea costurilor de reparație sau plata parțială a despăgubirilor.
În plus, spune Wlassopol făcând referire inclusiv la concluzii ale RAR, nivelul de pregătire profesională al inspectorilor de daună angajați de firmele de asigurarare ar fi unul scăzut, în condițiile în care aceștia nu au studii de specialitate.
Acesta este, de altfel, unul dintre punctele pe care firmele de asigurare le-au contestat cel mai aprig.
Asigurătorii susțin că studiile de specialitate (mecanica, de exemplu) sunt doar un aspect coleteral atunci când este vorba despre inspector de daună zu 10-15 sau chiar 20 de ani de experiență în domeniu.
Ca argumente pentru liberlizarea meseriei de constatator, Wlassopol mai amintește și conflictul de interese în care inspectorii de daună s-ar afla din postura lor de angajați ai firmelor de asigurare, dar și faptul că, până acum șase luni, inspectorii de daună nici nu puteau fi trași la răspundere pentru eventualele erori pe care le fac.
“Norma privind constituirea, autorizarea și funcționarea constatatorilor de daună va apărea ca o necesitate și o protecție a consumatorilor, pornind de la petițiile primite de către Autoritate. Această normă vine în completarea normei RCA și a legii RCA, care permite externalizarea acestor servicii de constatare a daunelor. Norma va fi redactată și adoptată doar după o dezbatere publică în care toate părțile impactate vor avea posibilitatea să își exprime propunerile și argumentele în Grupul consultativ de dialog permanent în domeniul protecției consumatorilor de servicii financiare nebancare din cadrul ASF. Proiectul de lege CEETAR existent în Parlamentul României reprezintă o transpunere a legii de funcționare a experților tehnici din Germania, iar acel proiect de lege va avea rol orientativ pentru construirea normei constatatorilor tehnici din România”, a concluzionat prim-vicepreședintele ASF.
Vicepreședinte ASF: Nu vrem să avem un corp al constatatorilor. Vrem să profesionalizăm această breaslă
Pe de altă parte, Cornel Coca Constantinescu, vicepreședinte ASF responsabil de sectorul asigurărilor, spune că ideea de bază a schimbărilor trebuie să fie profesionalizarea breslei constatatorilor de daună, nu neapărat forma în care acest lucru este făcut.
“Este important de subliniat poziția ASF. Și când spun ASF, mă refer la sectorul asigurărilor. Noi nu vrem să avem un corp al constatatorilor. Ceea ce vrem este să profesionalizăm această breaslă a constatorilor și evaluatorilor de daune. Cum se vor organiza dânșii? Că vor avea o asociație profesională sau nu. Că vor avea un cod de etică și bună practică. Că vor înțelege ce înseamnă formarea profesională și așa mai departe. Toate acestea urmează să fie puse la punct. Este esențial să se întâmple asta, dar nu altceva. Deci la nivelul ASF, astăzi, se discută de profesionalizarea acestei branșe, de tratarea acestei profesii ca profesie liberală și de a încerca să evităm conflictul de interese atunci când discutăm de constatatori sau lichidatorii de daună”, a spus Constantinescu, întrebat de Profit.ro.
Analiza Profit.ro: posibile avantaje și dezavantaje pentru șoferi
Liberalizarea meseriei de inspector de daună aduce avantaje certe în ceea ce privește transparența, dar și controlul pe care partea daunată o are asupra procesului de despăgubire. Posibilitatea de a opta pentru inspector de daună independent reduce spre zero șansele ca evaluarea să fie în favoarea asigurătorului, adică mai mică decât ar impune-o starea vehiculului.
Astfel de situații apar destul de des în cazul daunelor din RCA. Un exemplu concret și foarte întâlnit îl constituie soluțiile în care isnpectorii cer repararea unor piese care în mod normal ar trebui schimbate sau cazurile în care același constatator insistă pe lângă păgubit să îi plătească direct o sumă de bani pentru a își repara mașina. În acest ultim caz, șoferul primește o sumă de bani semnificativ mai mică decât ar costa reparația direct în service și este și îndreptat către unități care folosesc, de exemplu, piese la mâna a doua sau din after market.
De partea cealaltă, dacă se va merge pe o variantă foarte apropiată de proiectul de lege al CEETAR, cresc riscurile ca balanța să fir înclinată în partea cealaltă. Adică, dacă cei care vor popula breasla constatatorilor de daună vor fi mai ales oameni veniți din service-uri, există riscul ca aceștia să suprravelueaze dauna.
În astfel de condiții, vor crește costurile asigurătorilor care, în final, își vor recupera pierderile prin creșterea tarifelor pentru RCA. Acest din urmă scenariu este deja vehiculat de firmele de asigurare care spun că, după ce noua Lege RCA a dat mai multă putere unităților service-uri în dosarele de daună, costurile manoperei au început deja să crească, uneori cu sume uriașe.
