Un milion de specii sunt deja amenințate cu dispariția și ritmul accelerează, iar natura, care permite umanității să trăiască, este condamnată să-și continue declinul, dacă nu are loc ”o schimbare profundă” a modelelor de producție și consum al oamenilor, relatează AFP.
1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Într-un raport fără precedent, publicat luni, grupul de experți ONU în biodiversitate (IPBES) prezintă un tablou sumbru al viitorului ființei umane, care depinde de natură pentru a bea, respira, mânca, a se încălzi sau a se îngriji, scrie News.ro.
”Suntem pe cale să ne erodăm însele fundamentele economiilor, mijloacele de subzistență, securitatea alimentară, sănătatea și calitatea vieții în întreaga lume”, avertizează președintele IPBES Robert Watson.
Despădurirea, agricultura intensivă, pescuitul excesiv, urbanizarea galopantă, minele - 75% din mediul terestru a fost ”grav alterat” de activitățile umane, iar 66% din mediul marin este, de asemenea, afectat.
Rezultatul constă în faptul că aproximativ un milion de specii animale și vegetale - din cele aproximativ opt milioane câte se estimează că există pe Terra - sunt amenințate cu dispriția, dintre care ”multe în viitoarele decenii”.
Aceasta este o constatare în acord cu ceea ce numeroși oameni de știință prezintă, de mai mulți ani, drept începutul celei de a șasea ”extincții în masă” - nemenționată în raport - și prima de care omul este responsabil.
Ea este totodată ”prima care ar putea să fie oprită, dacă acționăm în mod decisiv acum”, notează președintele ONG-ului Nature Conservancy Mark Tercek.
”Nu este prea târziu să se acționeze, însă doar dacă începem să o facem acum” și printr-o ”schimbare transformatoare” a societății noastre, cu scopul de a încetini ”motoarele” pierderii biodiversității, care amenință omul cel puțin la fel ca modificările climatice, mai avertizează Robert Watson.
CERC VICIOS
Principalii cinci vinovați sunt identificați în mod clar în text - la care au lucrat 450 de experți, timp de trei ani - sunt, în ordine: folosirea terenurilor (agricultură, despădurire), exploatarea directă a resurselor (pescuit, vânătoare), modificările climatice, poluărle și speciile invazive.
Think that #ClimateChange is the only crisis facing #Nature?
— IPBES (@IPBES) 6 mai 2019
The @IPBES #GlobalAssessment Report is the first to rank the relative impact of drivers of #biodiversity loss.
1. Land/Sea Use Change
2. Direct Exploitation
3. Climate Change
4. Pollution
5. Invasive Species pic.twitter.com/QZvyB4xz4R
Însă, chiar dacă Acordul de la Paris de luptă împotriva modificărilor climatice - care vizează să limiteze încălzirea globală la +2°C - ar fi respectat, modificările climatice ar putea urca în clasament, agravând ceilalți factori.
Din fericire, unele acțiuni în vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea antrena efecte benfice directe asupra naturii, permițând, poate, ieșirea din acest cerc vicios.
Prima țintă este sistemul agroalimentar. Hrănirea a zece miliarde de persoane în 2050 în mod ”durabil” implică o transformare a producției agricole (agro-ecologie, o mai bună gestionare a apei), dar și a obiceiurilor de consum (regim alimentar, risipă), se subliniază în raport.
”Salutăm acest apel la o schimbare a regimurilor alimentare către o hrană mai bazată pe legume, în vederea reducerii consumului de carne și de produse lactate, care are un inpact negativ binecunoscut asupra biodiversității, schimbării climatice și sănătății umane”, comentează Eric Darier de la Greenpeace.
Sinteza adoptată de delegații, sâmbătă, nu îndeamnă în mod direct să se mănânce mai puțină carne, după ce formularea a fost slăbită față de versiunea preliminară, obținută de AFP - probabil un semn al ostilității anumitor țări producătoare de carne.
”Schimbări profunde pot antrena o opoziție din partea celor care au interese directe în menținerea statu-quoului, însă o asemenea opoziție poate fi depășită în interesul general”, comentează Robert Watson.
”NU DOAR SĂ SUPRAVIEȚUIM”
Însă, în contextul în care acest raport evocă piste, fără să fie prescriptiv, rămâne de văzut dacă statele membre ale Convenției ONU privind diversitatea biologică (COP15) își vor stabili, la întâlnirea din China, anul viitor, obiectivele ambițioase sperate de apărătorii mediului, în favoarea unei planete durabile în 2050.
În raportul IPBES sunt evocate și alte instrumente aflate la dispoziția guvernelor în vederea îmbunătățirii ”durabilității” sistemului economic, precum cote de pescuit ”eficiente” sau o reformă a ajutoarelor publice și fiscalității. În document este evocată inclusiv necesitatea îndepărtării de dogma creșterii economice.
”Este vorba despre calitatea vieții și nu despre creșterea economică drept obiectiv”, declară pentru AFP unul dintre principalii autori, Eduardo Brundizio.
Ținând cont de faptul că omul depinde de natură pentru a trăi, este el condamnat, astfel, la dispariție?
”Probabil că nu” și cu siguranță nu pe termen scurt, răspunde unul dintre ceilalți autori, Josef Settele.
Însă ”noi nu vrem doar să supraviețuim. Aceasta este întreaga miză a acestui raport”, temperează Eduardo Brundizio, insistând din nou asupra ”calității vieții”.
Această calitate riscă să se degradeze și mai mult în cazul celor mai săraci de pe planetă, se avertizează în raport, și în cazul regiunilor în care trăiesc popoare autohtone foarte dependente de natură.
Acestea din urmă au reușit, prin cunoștințele lor - integrate și recunoscute pentru prima oarăla acest nivel -, să limiteze acest declin al biodiversității, care se află însă ”sub o presiune tot mai importantă”.