Curtea Constituțională (CCR) arată în motivarea deciziei prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - DNA și Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competențele procurorilor, deoarece aceștia nu pot face cercetări privind oportunitatea și legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
”În ceea ce priveşte Ministerul Public, conduita conformă Constituţiei transpare din (…) abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”, se arată în motivarea deciziei prin care CCR a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parchetul General - DNA și Guvern, motivare dată publicității vineri, scrie News.ro.
Judecătorii CCR spun că anchetarea emiterii OUG 13 de către procurori ”echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar îșI arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”.
Mai mult, arată CCR în motivarea deciziei, acțiunea Ministerului Public ”creează o presiune asupra membrilor Guvernului” care afectează buna funcționare a acestei autorități, consecința fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-și exercita atribuțiile constituționale.
”Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor”, mai explică judecătorii CCR în cadrul deciziei.
Curtea demontează punctual toate acuzațiile pentru care procurorii DNA au declanșat ancheta în privința adoptării OUG 13/2017. Astfel, arată judecătorii, infracțiunea de favorizarea a infractorului nu poate fi comisă prin adoptarea unui act normativ.
”În virtutea imunității care însoțește actul decizional de legiferare, care este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul înseamnă a lăsa, indirect, posibilitatea intruziunii în procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecința directă a încălcării separației puterilor în stat”, se arată în motivarea judecătorilor.
CITEȘTE ȘI Decizie obligatorie a judecătorilor din această săptămână pentru toți șoferiiDe asemenea, a mai decis CCR, nici infracțiunile de conflict de interese, de prezentare cu rea credință de date inexacte Parlamentului sau Președintelui și fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid de a-și folosi influență sau autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.
”Nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la «intențiile» sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la «intenția» sa de a adopta ordonanțe de urgență”, arată CCR în motivarea deciziei.
Judecătorii mai spun că nici oportunitatea și nici legalitatea adoptării unui act normativ nu cad sub incidența controlului organelor de cercetare penală.
Totodată, CCR arată că extinderea urmăririi penale de către procurori pentru alte trei infracțiuni, în aceeași speță a OUG 13, în ziua în care DNA și-a declinat competența în respectiva anchetă ”nu este în logica firească a cursului cauzei”.
”În condițiile în care începerea urmăririi penale presupune activități de cercetare și anchetă penală cu privire la modul în care Guvernul și- a îndeplinit atribuțiile de legiuitor delegat, acțiunea Ministerului Public încetează să mai fie una legitimă, devenind abuzivă, întrucât depășește competența stabilită de cadrul legal în vigoare. Mai mult, acțiunea Ministerului Public creează o presiune asupra membrilor Guvernului care afectează buna funcționare a acestei autorități sub aspectul actului legiferării, având drept consecință descurajarea/intimidarea legiuitorului delegat de a-și exercita atribuțiile constituționale”, au decis judecătorii constituționali.
Curtea Constituțională a decis, pe 27 februarie, că există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Singurul judecător care a făcut opinie separată la această decizie a fost Livia Stanciu.
Motivarea Curții Constituționale în cazul conflictului constatat între Guvern și DNA, referitor la dosarul adoptării Ordonanței 13, va fi determinantă pentru cursul anchetei, a arătat imediat după decizia CCR, Ministerul Public.