Moldovenii - prinși între Rusia și Uniunea Europeană (UE), împărțiți cu privire la direcția pe care să o ia țara lor - își aleg duminică deputații, sub privirea atentă a Kremlinului, relatează AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Una dintre cele mai sărace țări din Europa, alături de Ucraina, Republica Moldova este zguduită, de la independența sa față de URSS, în 991, de crize politice repetate și are de gestionat, în același timp, un conflict înghețat în Transnistria, un teritoriu separatist prorus care nu se află sub controlul Chișinăului, în estul țării, scrie News.ro.
Duminică, moldovenii își aleg, pentru un mandat de patru ani, cei 101 deputați în Parlamentul lor monocameral. Pentru prima oară, scrutinul este mixt - proporțional și scrutine locale.
Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM) al președintelui Igor Dodon - care militează pentru o apropiere de Rusia și o intrare în Uniunea Economică Eurasiatică și nu în Uniunea Europeană (UE) - se află pe primul loc în sondaje și ar putea să obțină până la 50% din voturi.
Alianța ACUM - din care fac parte cele două partide favorabile aderării la UE și NATO - este creditată pe locul doi. Ea denunță ”acapararea” posturilor de conducere în politică, justiție și forțele de ordine de către Partidul Democrat din Moldova (PDM), aflat la putere, condus de oligarhul Vlad Plahotniuc - considerat cel mai puternic om în țară.
PDM, creditat al treilea în sondaje și majoritar, în prezent, în Guvern și în Parlament, promovează o restaurare a relațiilor cu Bruxellesul, degradate din 2018, și o evitare a unei răciri a relațiilor cu Rusia.
În cazul în care niciuna dintre aceste formațiuni nu obține o majoritate pentru a forma singură un Guvern - cel mai probabil caz -, analiștii se tem de o nouă perioadă de instabilitate.
Un expert de la asociația Adept, Igor Botan, subliniază de asemnea ”riscul unei participări slabe, având în vedere apatia și absența încrederii alegătorilor în politicieni”.
RUSIA SAU UE?
”Nu știu cu cine voi vota, sunt toți mincinoși și hoți. După 42 de ani de muncă, am o pensie de 948 de lei (49 euro). Cum să trăiesc cu ea?”, declară pentru AFP Tatiana, o fostă muncitoare într-o uzină chimică, în vârstă de 60 de ani.
”Democrația moldoveană se degradează. Oameni cu probleme în justiție vor ajunge în Parlament”, constată la rândul său Macar Naghirneac, un voluntar în vârstă de 23 de ani, care lucrează într-un ONG.
Alimentând o atmosferă tenisonată în ultimele zile de campanie, poliția rusă l-a implicat vineri pe liderul PDM Vlad Plahotniuc într-un circuit de spălare de bani prin operațiuni de schimb suspecte, în Rusia, care a funcționat din 2013 în 2014. Partidul său a denunțat o ”ingerință grosolană” a Moscovei în alegeri.
O mică fostă republică sovietică, cu 3,5 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina, Republica Moldova este sfâșiată de mai mulți ani între susținători ai unei apropieri de UE și cei ai unei alianțe cu Moscova.
Ales în noiembrie 2016, președintele Igor Dodon este considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, pe care l-a vizitat tot mai des.
Blocat adesea de Parlament și Guvern în proiectele sale, Dodon și-a îmblânzit discursul și nu mai militează pentru respingerea Acordului de Asociere semnat între Republica Moldova și UE în 2014, de către autoritățile proeuropene de la acea dată. El vrea, de-acum, ca țara sa să poată ”să facă comerț cu Rusia și cu UE”.
Acest Acord de Asociere a permis deschiderea treptată a pieței europene produselor moldovene, însă a provocat furia Moscovei, care a impus imediat un embargo asupra fructelor și cărnii moldovene, pedepsind astfel o populație care trăiește în principal din agricultură.
Comerțul este principala pârghie de presiune de care dispune Rusia, în care se află, de altfel, o jumătate de milion de muncitori moldoveni.
Primindu-l pe Dodon în ianuarie, Putin a subliniat că Rusia nu va rămâne ”indiferentă” la rezultatul alegerilor legislative.
Secretarul Consiliului rus de Securitate Națională Nikolai Patrușev exprima, două săptămâni mai târziu, temerile Kremlinului cu privire la faptul că Occidentul ar putea ”împinge societatea moldoveană către sciziune și conflict”.
”Am văzut deja asta în Ucraina, în 2014”, aprecia Patrușev, referindu-se la revolta proeuropeană care a condus la anexarea Crimeei de către Rusia și la un război cu separatiști proruși, soldat cu aproape 13.000 de morți în decurs de cinci ani.