Poșta Română a pierdut la prima instanță în litigiul cu Andrei Stănescu, director general interimar al companiei în perioada ianuarie - septembrie 2017, căruia i-a cerut despăgubiri de 50.000 de euro pentru că acesta i-ar fi generat un prejudiciu de imagine în urma unor postări considerate negative pe propria pagină Facebook. Hotărârea Curții de Apel București nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
După ce a fost înlăturat de la conducerea companiei, Stănescu a comentat pe propria pagină Facebook despre măsurile adoptate de binomul Petrașcu-Șova sau despre "moaștele brătieniste". De asemenea, el a preluat și postat pe propria pagină Facebook mai multe materiale publicate de https://postaromananews.wordpress.com, referitoare la deciziile adopate de conducerea Poștei, de Ministerul Comunicațiilor și la sindicat.
“Poșta Română solicită plata daunelor – interese compensatorii, reprezentând echivalentul prejudiciului produs companiei de către Andrei Stănescu, prin nerespectarea obligațiilor asumate de acesta prin contractul individual de muncă. Totodată, compania solicită obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată”, se arată într-un mesaj al companiei remis la solicitarea Profit.ro.
Compania îl acuză pe Stănescu de încălcarea contractului individual de muncă, prin nerespectarea obligației de a păstra secretul de serviciu, așa cum acesta a fost stipulat în secțiunea “Secretul de serviciu și confidențialitatea” din contract.
De asemenea, operatorul poștal susține, în cererea înaintată instanței, că fostul director general interimar ar fi încălcat angajamentul de confidențialitate, prin care Stănescu s-ar fi obligat, în mod lipsit de echivoc, să nu folosească sau să dezvăluie, sub nicio formă, fapte sau date care, devenite publice, ar dăuna intereselor sau prestigiului companiei, unui client al acestuia, ori ar produce daune materiale sau morale companiei sau clienților săi.
“Contrar acestor obligații asumate, Andrei Stănescu a adus companiei, în repetate rânduri, prejudicii de imagine, dar și materiale prin divulgarea, în presă, a unor rapoarte și adrese cu caracter confidential, prin declaratii nereale, în massmedia, cu privire la Poșta Română și la reprezentanții legali ai acesteia, prin utilizarea, în mod repetat și în contexte defăimătoare, a mărcii "Poșta Română", deținută legal de către CNPR”, se arată în răspunsul companiei.
Contactat de Profit.ro, fostul șef al Poștei susține că toate acuzațiile ce i se aduc ar fi absolut nereale și precizează că are încredere că instanța va analiza corect și va emite un verdict pe măsură.
Stănescu a preluat conducerea operatorului poștal național la începutul anului 2017, înlocuindu-l pe Alexandru Petrescu, numit la conducerea Ministerului Economiei în Guvernul condus de Sorin Grindeanu. Anterior, Stănescu a condus Direcția Juridică, Control și Resurse Umane a operatorului poștal național.
În septembrie 2017, fostul ministru al Comunicațiilor Lucian Șova a cerut demisia membrilor Consiliului de Administrație și a directorului general interimar al Poștei Române, invocând managementul defectuos din ultimul an. De asemenea, el a trimis și Corpul de control la operatorul poștal național.
În replică, Dante Stein, fost președinte CA al Poștei Române, a transmis conducerii de atunci a ministerului că membrii CA nu au nicio intenție de a demisiona, așa cum le-a cerut acesta, și l-a invitat pe Dan Șova la un dialog calm și constructiv, bazat pe fapte și argumente concrete.
După un scurt interimat asigurat de Rareș Stanciu, la începutul lunii octombrie conducerea Poștei a fost preluată de Elena Petrașcu, care, o lună mai târziu, a anunțat că a făcut plângere penală la DNA împotriva fostelor conduceri pe tema capitalizării Poșta Română Broker de Asigurare, al cărei fost președinte CA a fost Andrei Stănescu.
Poșta Română este deținută de Ministerul Comunicațiilor – 75% și Fondul Proprietatea – 25% și este cel mai mare operator de profil de pe piața locală, cu o rețea teritorială de 5.600 de unități. În intervalul 2009 - 2016, Poșta a raportat numai pierderi, cu excepția anilor 2014 și 2016, când rezultatul net a fost pozitiv și a atins 22,89 milioane de lei, respectiv 10,45 milioane de lei. Însumate, pierderile s-au ridicat la 518,5 milioane de lei în perioada menționată.
