Prezența la urne în alegerile legislative din Republica Moldova era duminică, după 11 ore și jumătate de vot, de 46,5%, un pic mai mică decât în scrutinul din 2014 la ora locală 18.30 (șiora României, au anunțat autoritățile electorale, relatează The Associated Press.
1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
La ora locală 15.45, nivelul prezenței era de 38%, potrivit AFP. Primele rezultate sunt așteptate luni, scrie News.ro.
În contextul în care mulți dintre cei 3,5 milioane de locuitori ai țării vor relații mai strânse cu Moscova, alții vor să urmeze exemplul României, cu care republica Moldova împărășește o îndelungat istorie și o limbă cimună, și să-și întoarcă privirile către Uniunea Europeană (UE).
Alegerile de duminică sunt percepute ca urmând să se joace între trei actori principali - Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM, prorus) al președintelui Igor Dodon, Partidul democrat din Moldova (PDM, la putere) al lui Vlad Plahotniuc și alianța ACUM (proeuropeană).
Igor Dodon și Vlad Platotniuc s-au acuzat reciproc de fraude, în vederea câștigării alegerilor.
Potrivit ultimelor sondaje dinaintea scrutinului, formațiunea lui Plahotniuc este creditată pe poziția a treia.
Moldovenii aleg duminică cei 101 deputații în Parlamentul unicameral, cu un mandat de patru ani. Pentru prima oară, scrutinul este mixt - proporțional și scrutine locale. Critici afirmă că acest sistem favorizează principalele două partide, PSRM și PDM.
Aproximativ 380 de observatori internaționali, provenind din 38 de țări, monitorizează alegerile.
Președintele moldovean prorus Igor Dodon a preconizat duminică o repetare a alegerilor. ”Avem un risc major de alegeri anticipate”, a declarat, citat de AP, el după ce a votat.
În cazul în care parlamentarii nu reușesc să formeze o coaliție de guvernare în termen de 45 de zile, președinte dozolvă Legislativul și convoacă un nou scrutin, potrivit Constituției.
Reprezentanta alianței ACUM Maia Sandu a declarat pentru AP că alegerile de duminică sunt ”cele mai nedemocratice în istoria (Republicii) Moldova”.
”O bandă de hoți a capturat instituțiile statului” și ”sperie, amenințând și sărăcindu-ne”, a declarat Sandu, îndemnându-i pe moldoveni să iasă la vot.
Parlamentul European (PE) a prezentat anul trecut Republica Moldova drept ”un stat captiv al unor interese oligarhice”, iar Uniunea Europeană (UE) a blocat fonduri alocate republicii Moldova după ce un tribunal moldovean a invalidat alegerile municipale organizate în 2018 la Chișinău din motive ”tehnice”, într-o hotărâre denunțată drept o tentativă de anulare a victoriei unui candidat proeuropean.
Însă Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PCM) și liderul de facto al țării, a subliniat că formațiunea sa a impus ”ordinea și disciplina” prin politici economice.
În pofida afirmațiilor sale, aproximativ un milion de moldoveni au plecat din țară, în căutare unui loc de muncă, fie în UE, fie în Rusia.
Dodon a denunțat, împreună cu adversarii săi proeuropeni din alianța ACUM, fraude ale PDM, care au cumpărat, susțin ei, voturi de la alegători din Transistria.
Formațiunea oligarhului Plahotniuc a denunțat imediat aceleiași fapte. ”Am primit avertizări potrivit cărora liderii PSRM oferă bani locuitorilor (Transnistriei) pentru a le susține candidații”, a declarat vicepreședintele PDM Vladimir Cebotar.
Cele douăpartide au anunțat că au depus o plângere la Comisia Electorală.
Creditat pe primul loc în sodaje, PSRM, care militează în favoarea unei apropieri de Rusia și mai degrabă o aderare la Uniunea Economică Eurasiatică a acesteia decât la UE, ar putea obțină până la 50% din voturi.
Alianța ACUM este creditată pe poziția a doua. Din ea fac parte două formațiuni care susțin aderarea la UE și NATO și care denunță ”acapararea” de către PDM a unor posturi de conducere în politică, justiție și în forțele de ordine.
În cazul în care niciuna dintre aceste formațiuni nu va putea forma singură un Guvern după alegeri - scenariul cel mai probabil -, analiștii se tem de o nouă perioadă de instabilitate.