Populația rezidentă a României a fost de 19,414 milioane de locuitori, la 1 ianuarie 2019, iar comparativ cu 1 ianuarie 2018 se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică, potrivit unui comunicat al Institutului Național de Statistică.
1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Populația feminină a fost majoritară, cuprinzând 9,914 milioane de persoane care reprezintă 51,1% din totalul populației rezidente, scrie Agerpres.
Comparativ cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populației tinere (de 0 - 14 ani) cu 10.200 persoane, ponderea acesteia reprezentând 15,7% în totalul populației rezidente și creșterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani și peste) de la 18,2% la 18,5% (+46.100 persoane). Populația adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152.000 persoane față de începutul anului 2018. În cadrul populației adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani și 50-54 ani și a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 55-59 ani și 60-64 ani.ââ
INS menționează că în mediul urban locuiesc 10,455 milioane de persoane, reprezentând peste jumătate din populația rezidentă a țării (53,9%).
La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu județele: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui) deținea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populația rezidentă a țării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din județele: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș) cu o pondere de doar 9,2% în populația rezidentă a țării.
Regiunea de dezvoltare București-Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populația care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,5% din populația totală a regiunii.
În anul 2019, speranța de viață la naștere a ajuns la 75,99 ani, în creștere cu 0,14 ani față de anul anterior, femeile având o durată medie a vieții mai mare cu 7,08 ani decât bărbații. Datorită nivelului diferențiat al mortalității pe medii de rezidență înregistrat și în anul 2019, durata medie de viață a populației din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieții în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferențe mai accentuate înregistrându-se pentru populația masculină (3,48 ani) față de cea feminină (1,84 ani).
Conform INS, în anul 2019, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -73.600 persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile țării. Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18.700 persoane), iar cel mai mic în regiunea București-Ilfov (-1.500 persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat și în regiunile Sud-Est (-14.200 persoane), Sud-Vest Oltenia (-11.700 persoane) și Nord-Est (-9.500 persoane).
INS menționează că evoluțiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internațională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii considerați răspunzători de scăderea fertilității și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.
De asemenea, INS precizează că o preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum și calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat sa crească, atingând nivelul de 42,1 ani la 1 ianuarie 2019. Se poate remarca o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), fenomen evidențiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 80,6 (la 1 ianuarie 2004) la 118,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).
Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul școlar 2019/2020).
În ceea ce privește segmentul populației vârstnice (de 65 ani și peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populația de 65 ani și peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend ușor descendent, estimându-se că segmentul populației de 65 ani și peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.