Românii ar trebui să consume la masa de Paște cantități moderate de alimente pentru a preveni afecțiunile digestive, întrucât preparatele tradiționale sunt consistente și destul de greu digerabile din cauza numărului mare de ingrediente folosite, dar mai ales din cauza modului în care acestea sunt combinate. Preparatele românești făcute în casă în perioada sărbătorilor sunt de obicei sănătoase întrucât sunt folosite ingrediente alese, însă alimentele gata preparate pot fi nesănătoase din cauza cantității de potențiatori de gust, conservanți și coloranți, atenționează medicii.
Românii preferă să consume de Paște ouă fierte, ouă umplute, platouri cu aperitive diverse, ciorbă și friptură de miel, sarmale, salată de boeuf, drob, grătare, pască, cozonac, vin etc.
"Fie că este vorba de consumul de ouă, sarmale, cozonac sau alcool, moderația este cuvântul cheie. Suntem români, iar masa de Paște este un simbol. Majoritatea preparatelor românești tradiționale gătite în casă sunt sănătoase atât timp cât ele sunt consumate cu moderație. Sărbătorile Pascale sunt un moment de bucurie ce aduce familia împreună. Din acest motiv, mediul în care sunt servite alimentele poate face din acesta unul benefic sau unul toxic pentru organism," consideră Maria Mihăilă, specialist în nutriție și fitoterapeut la Getika Holistic Life.
Ce alimente ar trebui să nu combinăm la masa de Paște
În primul rând, trebuie evitat consumul de preparate ce conțin mai multe tipuri de proteină animală. Proteinele din surse diferite au nevoie de timpi de digestie diferiți.
Oul fiind un aliment neutru se poate consuma împreună cu alte preparate. Atenție însă la cantitate deoarece este un aliment complex, deci greu digerabil. De asemenea, acesta este încadrat în categoria alimentelor diurne, de aceea este indicat ca acesta să se consume până în ora 16:00.
Este indicat ca lactatele să nu fie consumate împreună cu produsele care conțin carne pentru că au nevoie de enzime diferite pentru digestie. Lactoza din lactate necesită lactază, iar proteina animală necesită pepsină.
Persoanele care au un tranzit intestinal lent vor începe masa prin a consuma salate și legume crude de sezon deoarece enzimele și fibrele din acestea facilitează absorbția nutrienților.
Supele și alimentele calde vor fi consumate la final deoarece ele ajută la omogenizarea hranei și o aduc la o temperatură apropiată cu cea a stomacului facilitând și reducând timpii de digestie.
Când ar trebui servit desertul de Paște
Cozonacul, pasca și prăjiturile se vor servi după cel puțin o oră și jumătate după masa de Paște pentru a lasă loc digestiei.
Fructele și alimentele dulci vor fi consumate la distanță de mese deoarece aportul crescut de glucide duce la fermentare și indigestie. Recomandăm însă consumul de ananas sau papaia în stare crudă deoarece aceste două fructe conțin enzime digestive extrem de benefice după o masă copioasă, arată medicii.
Un pahar de vin poate să ne îngrașe mai mult decât desertul
"Alcoolul se va consuma cu moderație mai ales de către persoanele supraponderale deoarece este bine știut că acesta conține 7 kcal/g în comparație cu glucidele care conțin 4kcal/g. Cu alte cuvinte, un pahar cu vin poate să ne îngrașe mai mult decât un desert. În plus acesta reduce capacitatea ficatului de a metaboliza glucoza și de a elimina rezidurile toxice din organism", mai spune Maria Mihăilă.
Petru o digestie optimă este recomandat consumul de apă cu 30 minute înaintea mesei și minim 1 ora după masă. Lichidele băute în timpul mesei diluează sucurile gastrice și împiedică o digestie bună.
Urmările consumului excesiv la masa de Paște
Combinațiile alimentare necorespunzătoare pot duce la disconfort, oboseală după masă, balonare, crampe abdominale, modificarea tranzitului intestinal, flatulență, crize de bilă, dureri de cap, amețeli.
Consumul excesiv de alimente poate să ducă de la indigestii, colecistite, reflux gastric, până la crize pancreatice acute extrem de periculoase.
Ce ar trebui să consumăm după masa de Paște
Pentru a ajuta organismul să revină la normal după masa de Paște, românii ar trebui în primul rând să facă mișcare, să bea mai multă apă, ceaiuri calde și infuzii de plante și să consume alimente ușoare, precum supe creme, salate, alimente amare ce ajută la stimularea ficatului și la producția bilei: andive, rucola, fenicul, și alte legume precum morcov, sfeclă roșie, țelină, pastarnac, gulie, avocado, cartoful dulce, sparanghelul. Fructele de asemena sunt indicate.
Plante care ajută organismul să își revină la normal după masa de Paște
În cazul persoanelor cu sensibilități gastro – intestinale, fitoterapeutul, sunt recomandate câteva plante ce vin în ajutorul metabolizării nutrienților:
- Ghimbirul este un remediu împotriva balonării și a flatulentei, eliminând senzația de greață după mesele bogate. Se poate folosi crud sau sub formă de ceai.
- Anginarea: reduce balonarea, contribuie la regenerarea celulelor hepatice, stimulează eliminarea colesterolului din bilă, ajută la neutralizarea și eliminarea substanțelor toxice din ficat, diminuează senzația de greață, adjuvant în calculoza biliară și în hepatita cronică.
- Păpădia stimulează activitatea stomacului, a ficatului și a vezicii biliare. Atenție, păpădia nu se recomandă în cazuri de calculoză biliară sau renală.
- Fenicul: elimină gazele din intestin, reduce balonarea, relaxează și calmează musculatura stomacului, stimulează producția de bilă, amelioarează senzația de colon iritabil, echilibrează nivelul de zahăr din sânge.
- Sucul de Aloe Vera este indicat pentru arsuri sau alte probleme gastro – intestinale. Se recomandă consumul a 30 ml de suc de aloe vera pur dimineața pe stomacul gol.
