Rezultatele 1 - 25 din 33 pentru "abuz in serviciu"

Șeful interimar al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Călin Nistor, a prezentat, vineri, bilanțul instituției pentru anul 2018 precizând că au fost soluționate pe fost peste 3.500 de dosare, în scădere cu 9,7% față de anul 2017. De asemenea, au fost condamnați 584 de inculpați, între care un ministru și trei parlamentari. Călin Nistor a anunțat că 79 de inculpați, mai mult de o treime din total, au fost achitați ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu.

România a fost dată deja în judecată de către Comisia Europeană pentru întârzierea anulării acțiunilor la purtător și pentru neimplementarea la timp a măsurilor de asigurare a calității aerului, iar acum riscă un nou proces, privind netranspunerea în legislația internă a legislației privind confiscarea extinsă. Și în acest caz, România poate fi condamnată la plata unei sancțiuni minime de aproape 2 milioane de euro, la care se adaugă penalități zilnice, indică un document oficial.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiției, condusă de deputatul PSD Florin Iordache, a adoptat, luni, modificarea articolului 297 din Codul penal cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu, astfel că infracțiunea nu se pedepsește dacă prejudiciul este până în salariul minim brut pe economie - 1.900 de lei. În plus, se consideră abuz în serviciu dacă scopul este de a obține foloase materiale necuvenite pentru sine, soț sau rude până la gradul II. În timpul dezbaterilor, deputatul PSD Oana Florea a propus abrogarea infrațiunii de abuz în serviciu.

Comisia specială pentru modificarea legilor justiției condusă de Florin Iordache a eliminat, luni, din sfera infracțiunii de abuz în serviciu elaborarea, emiterea sau aprobarea actelor normative de către Parlament și Guvern.

Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de statul român prin Ministerul Economiei, cu 51% din acțiuni, restul fiind deținute de Fondul Proprietatea, este implicată în 19 cauze penale, din care au rezultat un număr de 8 dosare de Parchet, reunite ulterior într-unul singur și în care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.

Un grup de 39 de senatori și deputați PSD au depus în 18 decembrie o propunere de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală care instituie pragul de 200.000 de euro pentru abuzul în serviciu, argumentând că sancțiunea penală trebuie să intervină doar în cazul unei pagube "substanțiale".

Guvernul a aprobat, vineri, un proiect de lege prin care condamnații pentru infracțiunile de serviciu își vor pierde toată averea dobândită în ultimii 5 ani, de dinaintea deciziei instanței de condamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obținut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puțin 4 ani.

Situația nefirească a Litotecii Naționale, aflată în administrarea Institutului Geologic al României și situată pe terenul proprietate a Prospecțiuni SA, datează din 2000. Practic, statul a privatizat Prospecțiuni omițând să clarifice situația depozitului ce conține sute de tone de mostre de foraj și fără să-l mute de pe terenul care a intrat în posesia investitorului privat, care a câștigat deja două procese de evacuare.

Un procent de 75% dintre cele 278 de sesizări penale trimise de Curtea de Conturi către DNA și parchete în perioada 2005-2015 în urma unor acțiuni de control și soluționate de procurori până în 2016 inclusiv, cele mai multe vizând suspiciuni de abuz în serviciu la diverse instituții și companii de stat, au avut ca deznodământ clasarea cauzelor, neînceperea urmăririi penale sau scoaterea de sub urmărirea penală a învinuiților.

Procurorul șef al DNA Laura Codruța Kovesi a declarat, joi, la ședința de bilanț a DNA pe 2016, că au fost trimiși în judecată 1270 de inculpați, peste un sfert dintre aceștia fiind acuzați de abuz în serviciu cu un prejudiciu de peste 260 de milioane de euro.

Camera Deputaților, în calitate de for decizional al Parlamentului, a adoptat, marți, la o săptămână după Senat, proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 14/ 2017 care abrogă OUG nr. 13/ 2017 prin care au fost modificate codurile penale, în sensul introducerii pragului de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații. În aceeași zi, deputații au respins OUG 13 și printr-un proiect de lege separat.

Senatul a respins, luni, printr-o lege separată Ordonanța de urgență (OUG) 13/ 2017 privind modificarea codurilor penale, după ce săptămâna trecută tot senatorii au aprobat prin lege Ordonanța de urgență 14/ 2017 de abrogare a modificărilor promovate de OUG 13.​

Comisia juridică din Senat a aprobat, luni, modificarea proiectului de lege "de aprobare" în proiect "de respingere" a Ordonanței de urgență nr. 13/ 2017, prin care fusese modificat Codul Penal în vederea introducerii unui prejudiciu de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu. OUG 13 a fost abrogată deja de Guvern, dar în Parlament rămăsese în proceduri sub formă de proiect de lege "de aprobare".

Liderul deputaților PSD, care este și președintele comisiei juridice din Camera Deputaților, Eugen Nicolicea, a declarat, întrebat despre necesitatea ca Parlamentul să decidă prin lege asupra Ordonanței de urgență 13/ 2007, de modificare a Codului Penal și abrogată deja de Guvern, că parlamentarii nu pot legifera cu privire la o ordonanță abrogată. Declarația vine în contextul în care OUG 13 este dezbătută în continuare de comisia juridică a Senatului.

În aceeași zi în care Senatul a aprobat prin proiect de lege Ordonanța de Urgență 14/ 2017 care abrogă OU 13/ 2017, prin care au fost modificate Codurile Penale, un alt proiect de lege, dar de aprobare a celebrei ordonanțe, a fost dezbătut și va continua să fie dezbătut de senatori în comisia juridică. OU 13 introduce pragul de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații.

Senatorii au adoptat, marți, proiectul de lege de aprobare a Ordonanței de urgență (OUG) nr. 14/ 2017 care abrogă OUG nr. 13/ 2017 prin care au fost modificate Codul Penal și Codul de Procedură Penală, în sensul introducerii pragului de 200.000 lei pentru definirea abuzului în serviciu și dezincriminării demnitarilor pentru favorizarea infractorului în mai multe situații.

Ministerul Energiei, prin care statul român controlează Complexul Energetic Oltenia, cu peste 78% din acțiuni, a absentat de la ultima AGA extraordinară a companiei, în care a fost supusă la vot constituirea Complexului ca parte civilă într-un dosar penal în care mai mulți foști directori ai CE Oltenia sunt cercetați pentru abuz în serviciu, cu un prejudiciu estimat la aproape jumătate de milion de lei.

Guvernul Grindeanu susține, în preambulul justificator al actului normativ prin care este abrogată OUG nr. 13/2017 privind modificarea codurilor penale, că cetățenii care au protestat față de aceste modificări au cerut ”o mai mare dezbatere în cadrul Parlamentului” asupra acestor modificări.

Protestatarii care au plecat în marș au ajuns la Universitate, unde scandează "Hoții” și „PSD, ciuma roșie”. Zeci de oameni au ieșit la ferestre, iar cei pe lângă care trec îi aplaudă. Manifestanții din primul rând afișează un banner mare pe care scrie”Democrație, integritate, nu imunitate!”, iar un bărbat care stă în fața coloanei scandează la microfon "Altă întrebare? La închisoare", transmite News.ro.

Consiliul Legislativ îl contrazice pe ministrul Justiției și arată că dezincriminarea demnitarilor și funcționarilor publici pentru favorizarea infractorului în cazul emiterii sau adoptării de acte normative ar trebui reanalizate. Ministrul Iordache arătase că regimul infracțiunii respective a fost modificat de Guvern după modelul conflictului de interese.

Președintele Comisiei Europene (CE), Jean Claude Juncker, și prim-vicepreședintele instituției, Frans Timmermans, au atras atenția cu privire la posibilele regrese ale României în lupta împotriva corupției din cauza ordonanței de urgență privind modificarea Codului Penal, adoptată marți seara de Guvern.

Procurorii DNA critică proiectele Guvernului vizând modificări ale Codului penal și ale Codului de procedură penală privind infracțiunea de abuz în serviciu și arată că, în varianta aplicării lor, dosarele aflate în lucru la DNA vor fi clasate și va scădea termenul de prescripție la cinci ani, în condițiile în care, în ultimii doi ani, au fost trimise în judecată 1.171 de persoane acuzate de abuz în serviciu, prejudiciul calculat în aceste dosare fiind de peste un miliard de euro.

Definiția abuzului în serviciu din Codul Penal va fi modificată, iar circa 2.500 de condamnați vor fi grațiați, conform unor proiecte de ordonanțe de urgență pregătite de guvernul Grindeanu.

Parchetul instanței supreme va relua cercetările în dosarul în care fostul primar al Capitalei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu, după ce Tribunalul București a admis, joi, plângerea formulată de o firmă de construcții, decizia instanței fiind definitivă.

Condamnații pentru infracțiunile de serviciu - delapidare, abuz în serviciu, conflict de interese, obținere ilegală de fonduri -, precum și pentru unele infracțiuni privind sănătatea publică, prevăzute de Codul Fiscal și de Legea pieței de capital, își vor pierde toată averea dobândită în ultimii 5 ani, de dinaintea deciziei instanței de condamnare, dacă prin astfel de fapte a fost obținut un folos material, iar persoana în cauză este condamnată la închisoare pe o perioadă de cel puțin 4 ani, prevede un proiect al Ministerului Justiției.