Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și cartea electronică de identitate.
Guvernul a stabilit că doar primul buletin electronic va fi emis gratuit cetățenilor care au împlinit 14 ani și celor care trebuie sau vor să preschimbe acest document, exclusiv pe durata a 5 ani. Executivul are alocat în acest sens alocate 200 milioane euro, prin PNRR, și susține că vor fi asigurate fondurile pentru 5 milioane de astfel de buletine.
Competența notarilor publici în privința deschiderii procedurii notariale succesorale va fi extinsă din circumscriptia teritorială a judecătoriei în care își au biroul individual sau societatea profesională notarială în circumscripția unui tribunal, conform unui proiect legislativ adoptat de Senat. Totodată, notarii vor putea fi suspendați nu doar pentru neachitarea obligațiilor bănești profesionale, ci și a impozitelor, tarifelor și a oricăror alte obligații bănești datorate bugetului de stat sau bugetului local, în legătură cu exercitarea profesiei.
Toți contribuabilii buni-platnici, plătitori de impozit pe profit sau de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care în ultimul an au achitat impozitul datorat trimestrial sau în plată anticipată până la termenele scadente și care la 1 ianuarie 2024 nu înregistrează obligații fiscale restante la bugetul general consolidat, vor beneficia de o bonificație de 3% exclusiv pentru realizarea de investiții, conform unui proiect legislativ adoptat de plenul Senatului.
În ciuda faptului că a stabilit, prin ordonanță de urgență, că eliberarea cărții electronice de identitate emise persoanelor cu vârsta mai mare de 14 ani se asigură din fonduri de la bugetul de stat sau din fonduri externe nerambursabile, având alocate și 200 milioane euro, prin PNRR, pentru 5 milioane de astfel de buletine, Guvernul vrea acum ca doar primul buletin electronic să fie gratuit și doar pentru tinerii care împlinesc 14 ani. Costul unei cărți de identitate electronice este în prezent de 67 lei și până acum, în proiectul pilot de la Cluj, a fost suportat de la buget, tocmai pentru a stimula eliberarea în acest a format a buletinelor.
Competența notarilor publici în privința deschiderii procedurii notariale succesorale va fi extinsă din circumscriptia teritorială a judecătoriei în care își au biroul individual sau societatea profesională notarială în circumscripția unui tribunal, prevede o propunere legislativă inițiată de reprezentanții puterii. Totodată, notarii vor putea fi suspendați nu doar pentru neachitarea obligațiilor bănești profesionale, ci și a impozitelor, tarifelor și a oricăror alte obligații bănești datorate bugetului de stat sau bugetului local, în legătură cu exercitarea profesiei.
Pentru vaccinurile împotriva Covid-19 achiziționate de România în perioada 2020–2022, România a achitat până acum aproape 1,4 miliarde de lei, dar mai are de achitat peste 4,6 miliarde lei constând în facturi restante și doze care urmează a fi livrate în 2022 și 2023.
Termenul maxim pentru plata unei amenzi de circulație va fi stabilit la 60 de zile de la sancționarea contravenientului, iar în cazul neachitării la termen, dreptui unei persoane de a conduce va fi suspendat până în momentui plății, prevede un proiect legislativ inițiat de reprezentanții actualei puteri.
Fostul suveran al Spaniei Juan Carlos, aflat în prezent în exil la Abu Dhabi și vizat de mai multe anchete judiciare, a reușit să-și achite datoria de 4,4 milioane de euro la fisc, în urma unor împrumuturi primite de la mai mulți prieteni, relatează presa spaniolă.
Companiile telecom trebuie să achite 30 milioane euro, în această lună, ca taxă de licență pentru drepturile de utilizare a frecvențelor radio existente în banda de frecvențe radio duplex 1920-1980 MHz/2110-2170 MHz, ce ajung la termen în data de 31 martie 2020, pentru perioada 1 aprilie 2020-31 decembrie 2031, potrivit unei hotărâri aprobate joi seară de Guvern.
Noul proces verbal cu caracter de titlu executoriu, în urma căruia amenzile de circulație pot fi achitate la jumătate în termen de 48 de ore până la 15 zile lucrătoare, intră în vigoare de astăzi. Sistemul a fost aplicat până acum doar ca proiect pilot și doar în cazul amenzilor de circulație. Instituirea unui sistem electronic și a unui cont unic de plată a tuturor amenzilor la nivel național urmează abia a fi aprobată la nivel de hotărâre de Guvern.
Proiectul care stabilește că perioada în care amenzile de circulație vor putea fi achitate la jumătate va fi extinsă, începând de anul viitor, de la doar 48 de ore la 15 zile lucrătoare, a fost promulgat astăzi de președinte. Sistemul va fi aplicat deocamdată doar în cazul amenzilor de circulație, prin instituirea unui sistem electronic și a unui cont unic de plată a amenzilor la nivel național. Facilitatea a fost pregătită încă din 2015, dar a primit abia acum semnătura finală.
Perioada în care o serie de amenzi, precum cele de circulație, vor putea fi achitate la jumătate va fi extinsă de la doar 48 de ore la 15 zile lucrătoare, conform unui proiect de lege pregătit de actuala putere.
Ministerul Finanțelor va permite unei firme, prin modificarea legislației, să achite pentru nereguli contabile doar jumătate din amenda minimă, dacă plătește în maximum 48 de ore. În prezent, acest principiu este aplicat pentru amenzi precum cele perepute călătorilor RATB prinși fără bilet.
Guvernul nu este de acord cu modificarea prevederii din Codul de Procedură Fiscală, care impune ca amenzile de circulație să fie achitate prioritar, înaintea taxelor locale. Pentru că mulți din cei amendați așteaptă ca amenda să fie prescrisă, neachitând însă nici impozitele locale, cei care au de suferit sunt primarii, motiv pentru care aceștia s-au dus la parlamentari și i-au convins să schimbe legea.
Noua regulă care impune ca amenzile de circulație să fie achitate prioritar, înaintea taxelor locale, a generat un anumit tip de comportament din partea mai multor șoferi, prin care aceștia așteaptă ca amenda să fie prescrisă, neachitând însă nici impozitele locale, neconsiderate de lege prioritare. Cei care au de suferit sunt primarii, rămași și fără plata amenzilor, și fără taxe locale vărsate, motiv pentru care aceștia s-au dus la parlamentari și i-au convins să schimbe legea.