Reglementările privind pensiile speciale ale deputaților și senatorilor, dar și cele privind pensiile de serviciu ale anumitor categorii profesionale, precum diplomați, funcționarilor publici parlamentari sau personalului Curții de Conturi, au fost abrogate printr-un proiect de lege adoptat tacit de senatori.
Liberalii vor sesiza Comisia Europeană în legătură cu Ordonanța de Urgență 114/2018, care impune noi taxe în mai multe domenii și care, în opinia lor, ar putea genera declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României.
Comercianții care vor profita de introducerea euro - în 2024, așa cum și-a programat Guvernul - pentru a majora prețurile vor face obiectul unor "campanii oficiale de descurajare" a acestor practici, în care vor fi menționați și chiar sancționați, prevede Planul național de adoptare a monedei euro, obținut de Profit.ro.
După ce în trecut, așa cum a prezentat Profit.ro, Guvernul s-a gândit să apeleze la preoți pentru a-i convinge pe țărani să intre în asociații de producători și cooperative, acum guvernanții vor să apeleze la Biserică și în campania viitoare de informare a românilor cu privire la adoptarea monedei euro.
Guvernul adoptă astăzi Planul național de adoptare a meonedei euro, potrivit căruia România își asumă obiectivul de adoptarea a monedei euro în anul 2024.
Deputatul PSD Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile de conducere la Camera Deputaților, respinge cererea opoziției pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului a cărei agendă să includă propunerea de respingere a Ordonanței de Urgență a Guvernului 114/2018, care impune noi taxe în mai multe domenii. Iordache motivează repingerea prin faptul că proiectele la care se face referire în solicitarea opoziției au fost înregistrate în ultimele zile ale anului precedent sau în timpul vacanței parlamentare.
Opoziția a strâns 114 semnături de la deputații PNL, USR, PMP și Pro România pentru convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului a cărei agendă să includă propunerea de respingere a Ordonanței de Urgență a Guvernului 114/2018, care impune noi taxe în mai multe domenii, și în care să fie adoptat bugetul de stat pentru anul în curs. Președintele Camerei Deputaților este obligat să convoace o sesiune extraordinară atunci când cel puțin o treime din numărul deputaților solicită acest lucru.
La începutul acestui an, liderul PSD, Liviu Dragnea, a acuzat Banca Națională a României, într-o scrisoare făcută publică, de faptul că ar fi indus în mediul economic o stare de neîncredere în Guvern, prin faptul că a pus inflația pe seama politicii fiscal-bugetare a guvernanților. Ținând cont de observațiile făcute de Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană anul acesta, BNR solicită, în Planul național de adoptare a monedei euro, obținut de Profit.ro, ca la ședințele Consiliului de Administrație al băncii centrale să nu mai fie prezent ministrul Finanțelor sau un reprezentat al Ministerului Finanțelor, să nu mai fie nevoie de avizul, fie el și consultativ, al ministerului la stabilirea normelor pentru provizioane, iar Guvernul să respecte principiul neinfluențării conducerii BNR.
Evitarea inițiativelor legislative care afectează continuarea procesului de curățare a bilanțurilor instituțiilor de credit este una dintre măsurile prevăzute în draftul Planului național de adoptare a monedei euro, document emis sub egida Guvernului României și obținut de Profit.ro. Acesta prezintă și exemple concrete de astfel de inițiative care trebuie evitate, menționând propunerile legislative inițiate de senatorul Daniel Zamfir, aflate în dezbaterea Parlamentului în prezent, care ar limita valoarea recuperabilă a creanțelor cesionate de bănci și ar elimina caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit. Neconform cu obiectivele adoptării euro este și forma actuală a programului guvernamental “Investește în tine”.
Membrii Comisiei Naționale de fundamentare a Planului național de adoptare a monedei euro au aprobat în această seară, ca obiectiv realist pentru adoptarea monedei euro de către România, orizontul de timp 2024-2026. La finele lunii noiembrie, guvernatorul Mugur Isărescu declara la Profit Financial Forum că orizontul rezonabil de intrare în antecamera zonei euro este 2024, unde România ar trebui să stea cel puțin doi ani înainte de adoptarea monedei unice europene.
În timp ce premierul Viorica Dăncilă, ministrul Justiției Tudorel Toader și liderul PSD Livi Dragnea anunțau că în Comitetul Executiv național al PSD s-a decis cu unanimitate de voturi emiterea unor Ordonanțe de Urgență pentru adoptarea modificărilor la Codurile penale, Senatul, prin votul majorității, a adoptat modificările la Codurile de Procedură Penală. Modificările ar urma să fie adoptate și de Camera Deputaților.
Orizontul rezonabil de intrare în antecamera zonei euro este 2024, unde România ar trebui să stea cel puțin doi ani înainte de adoptarea monedei unice europene, a anunțat guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la Profit Financial Forum.
Guvernul a adoptat, joi, prin ordonanță de urgență, cadrul legal care să facă posibilă înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat de Parlament privind FSDI, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Guvernul urmează să adopte ulterior, prin hotărâre, înființarea FSDI și companiile de stat care vor fi preluate de acesta. Profit.ro a relatat că, la solicitarea ALDE, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără mai scuti de guvernanța corporativă societățile de stat care vor fi incluse în Fond, cum a cerut și Comisia Europeană.
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, Profit.ro a relatat că liderii ALDE au solicitat ca societățile de stat care vor fi incluse în Fond să nu fie scutite de guvernanța corporativă, cum a cerut și Comisia Europeană. Acum, Ministerul Finanțelor a rescris proiectul de ordonanță fără a mai scuti Fondul de aceste prevederi.
După ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțional proiectul de lege privind Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, liderii PSD și ALDE au convenit să înființeze Fondul prin ordonanță de urgență. Deși liderul PSD Liviu Dragnea susținea săptămâna trecută că mai sunt doar niște detalii tehnice în discuție, liderul ALDE Călin Popescu-Tăriceanu a afirmat luni că partidele de guvernământ nu au căzut de acord cu privire la 5% din datele proiectului. Surse oficiale au precizat pentru Profit.ro că este însă vorba de o prevedere crucială pentru companiile care vor fi incluse în Fond, și anume respectarea obligațiilor în vigoare privind guvernanța corporativă, care au fost solicitate chiar de către Comisia Europeană și pe care proiectul de ordonanță le elimină.
Guvernul va prezenta în luna decembrie un memorandum de acțiuni și măsuri necesare de implementat pentru ca România să adopte euro în 2024, a declarat ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici. Ministrul Finanțelor face parte din Comisia Națională pentru aprobarea planului de fundamentare a aderării la moneda euro în 2024.
Guvernul reia proiectul pentru înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții, de data aceasta sub forma unei ordonanțe de urgență, după ce, în vară, proiectul de lege inițiat în Parlament pe aceeași temă a fost declarat neconstituțional, președintele Curții, Valer Dorneanu, explicând că acest fond nu trebuia înființat printr-o lege, ci printr-o hotărâre de guvern.
Curtea Constituțională a României a admis, miercuri, sesizările formulate de președintele Klaus Iohannis, de PNL și USR și de către PMP la legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții.
Miniștrii de finanțe ai statelor din zona euro au susținut primii pași ai Bulgariei către adoptarea euro ca monedă națională. Situația macroeconomică din Bulgaria arată bine în acest moment, însă țara balcanică este cea mai săracă din UE, iar clubul euro pune condiții suplimentare pentru acces, precum aderarea la Uniunea Bancară și implementarea strictă a reformelor judiciare, luptei împotriva corupției și crimei organizate. România, care își propune, de principiu, să adopte euro în 2024, va trebui, cel mai probabil, să respecte noile criterii, inclusiv MCV, deși se întrevăd probleme și cu cele macro.
Președintele Klaus Iohannis a reclamat, miercuri, la Curtea Constituțională legea privind înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), care a fost adoptată de Parlament la începutul lunii iunie. Fondul cuprinde 33 de societăți de stat, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, iar capitalul Fondului este de 9 miliarde lei. Președintele reclamă, printre altele, că o societate comercială nu poate fi înființată printr-un act normativ cu putere de lege, că nu sunt protejate interesele economice ale statului prin posibilitatea vânzării unor pachete majoritare de acțiuni la companiile de stat și includerea în fond a unor companii cu pierderi.
Membrii Uniunii Europene au aprobat cea mai amplă reformă a normelor comunitare privind TVA din ultimii 25 de ani, prin care se urmărește reducerea fraudelor transfrontaliere și a birocrației. Prin pachetul legislativ convenit astăzi, sistemul de TVA actual din UE va fi modificat fundamental.
Înființarea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții a fost adoptată, ca decizie finală, în Parlament, cu condiția, impusă de Eurostat, de a nu beneficia de garanții guvernamentale. Inițial, lista companiilor de stat fusese redusă la doar 23, dar decizia a suplimentat lista la 33 de societăți, incluzând, printre altele, Complexul Energetic Oltenia, CFR S.A., Poșta Română, și majorând și capitalul Fondului, din nou, la 9 miliarde lei. Majoritatea parlamentară a eliminat însă comitetul consultativ, format din reprezentanți ai BNR, ASF, mediului academic, industriei financiar-bancare, Parlamentului și societății civile. Opoziția amenință că va sesiza Curtea Constituțională.
Cele mai sărace trei state din Uniunea Europeană, România, Bulgaria și Croația, au în plan adoptarea euro. Cea mai recentă pe această listă este România, care a anunțat săptămâna trecută că va prezenta strategia pentru adoptarea euro până la finele anului, revitalizând o idee pe care a abandonat-o în 2015, scrie Bloomberg.
Senatul a adoptat proiectului modificat al Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI), după ce Eurostat a cerut Guvernului ca viitorul Fond să nu beneficieze de garanții guvernamentale sau de alte forme de sprijin din partea statului. Forul european a mai cerut autonomie de decizie, cu eliminarea prevederilor care duc la intervenția sau controlul statului. În consecință, Guvernul a solicitat reducerea drastică a listei de companii de stat incluse în FSDI, luând în calcul riscul ca statul să piardă, în aceste condiții, calitatea de acționar majoritar la aceste companii.
Banca Națională a României repune în discuție calendarul de trecere la euro, după ce ținta 2019, stabilită în urmă cu trei ani, a fost ratată. Banca centrală va propune Guvernului și Parlamentului o foaie de parcurs cu angajamentele pe care România trebuie să le adopte pentru a accelera convergența nominală și reală cu criteriile monedei unice.