Firmele și persoanele fizice care vor achita până la 15 decembrie 2020 principalul restanțelor bugetare, înregistrate la 31 martie 2020, vor plăti obligațiile curente, rezultate după 31 martie 2020, și vor depune toate declarațiile fiscale vor beneficia de amnistie fiscală, prin anularea dobânzilor, penalităților și a tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale.
În condițiile unui guvern minoritar, care nu este susținut de o majoritate parlamentară, deciziile importante ale anului 2020 pot fi luate de aleși, după cum s-a dovedit la finele anului trecut, când Parlamentul a semnat dublarea alocației pentru copii. Temele majore ale anului 2020, cu sau fără alegeri anticipate, vor fi pensiile - atât în privința modificării celor speciale, cât și majorării celorlalte - și alegerea primarilor în două tururi, dar pe lângă acestea nenumărate alte proiecte cu impact economic și social așteaptă o decizie în noul an.
Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordin pentru aprobarea procedurilor de anulare a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS), precum și a obligațiilor fiscale accesorii aferente acestora, anulate prin Ordonanță de Urgență a Guvernului în luna mai. Foarte important, proiectul prevede că cei care au plătit deja sume care intră sub incidența amnistiei adoptate de Guvern pot depune o cerere pentru a-și primi banii înapoi. În perioada vizată de OUG s-a ajuns la situații ridicole în care persoanele cu venituri de 20 de lei datorau contribuții la CASS calculate la nivelul unui întreg salariu minim brut.
Mult așteptatul proiect de amnistie fiscală a fost, în cele din urmă, aprobat și publicat în Monitorul Oficial nr. 648, din data de 5 august 2019. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 6, din 31 iulie 2019, privind instituirea unor facilități fiscale.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, joi, propunerile legislative de revizuire a Constituției inițiate de PNL și USR, pe de-o parte, și de PSD-ALDE, pe de altă parte. Unul dintre motive ține de faptul că interzicerea amnistiei și grațierii pentru fapte de corupție este neconstituțională.
Contribuția de asigurări sociale de sănătate și obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite prin decizie de impunere, datorate de persoanele fizice pentru care baza de calcul a fost întregită la nivelul salariului de bază minim brut pe țară sau la valoarea a 12 salarii de bază minime brute pe țară, pentru perioadele fiscale cuprinse între 1 iulie 2015 și 31 decembrie 2017, vor fi anulate, stabilește proiectul de ordonanță de urgență redactat de Guvern.
Ministerul Finanțelor va elabora un proiect legislativ pentru a scuti de la plata contribuției la sănătate persoanele care în perioada 2014-2017 au obținut venituri sub nivelul a 12 salarii minime brute, a anunțat astăzi premierul Viorica Dăncilă. Această facilitate va fi aplicată și celor care au primit deja decizii de impunere de la ANAF pentru sume datorate drept contribuții la sănătate aferente anilor respectivi. ANAF trimite de mai mult timp decizii de impunere pentru astfel de sume datorate de persoane fizice pentru venituri din perioada 2014-2017, inclusiv pentru venituri mici.
Companiile cu datorii la stat ar putea beneficia, pe lângă anularea accesoriilor, și de o ștergere de până la 50% din principalul datoriilor, potrivit unui proiect de amnistie fiscală pentru firme, aflat în prezent în lucru la Ministerul Finanțelor, au declarat surse oficiale. Proiectul ar urma să fie prezentat public după sărbătorile de Paște. Modul în care cei de la Finanțe se gândesc să implementeze amnistia fiscală pentru firme este asemănător actualului proces de eșalonare a datoriilor.
Ministerul Finanțelor va iniția în scurt timp un proiect de ordonanță de urgență care să anuleze sumele datorate la CASS de către persoane care în ultimii ani au obținut venituri mici, cum sunt de exemplu cele din dobânzi la depozite bancare, și au ajuns să datoreze, din acest motiv, contribuție la sănătate la nivelul unui salariu minim. ANAF a început deja să emită astfel de decizii pentru anii 2016, 2017 și 2018. O situație similară a a fost rezolvată tot prin amnistie în 2015. Totodată, termenul de 31 martie până la care persoanele care au primit decizii de impunere din anii din urmă le pot achita beneficiind de o bonificație, ar urma să fie extinsă cu aproximativ 120 de zile.
Amnistia fiscală pregătită pentru firme va include ștergerea penalităților și dobânzilor datorate și eșalonarea datoriei de bază, mecanismul urmând să fie aplicat și companiilor private.
Președintele Klaus Iohannis, i-a transmis luni o scrisoare prim-ministrului Viorica Dăncilă prin care îi solicită agenda de lucru a fiecărei ședințe a Guvernului. Solicitarea vine în contextul în care PSD și ALDE discută despre adoptarea unei ordonanțe de urgență prin Guvernul care să acorde amnistie și grațiere.
Darius Vâlcov, consilier economic al premierului, a anunțat că este în lucru în cadrul Guvernului un proiect de ordonanță cu privire la înăsprirea legislației pentru intrarea în insolvență.
Amnistia fiscală ete gândită ca un mecanism de deblocare a unei părți din economie, nu de ștergere a datoriilor unor colegi de partid, a spus luni ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, care a subliniat că, în 2015, când a dat amnistia fiscală, nu și-a șters propria datorie, ci a plătit-o ”leu cu leu”.
Guvernul caută soluții, precum o amnistie fiscală, pentru ca firme, inclusiv marile companii de stat, cu datorii acumulate să fie sprijinite în a primi o nouă șansă, o decizie urmând să fie luată și după informarea Comisiei Europene, a transmis în această seară ministrul Finanțelor. Recent a fost anunțat că membrii Coaliției de guvernare și Guvernul vor discuta o nouă posibilă amnistie fiscală, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, fiind cel care a promovat ultimul astfel de sistem, în urmă cu aproape 3 ani. Potrivit datelor obținute de Profit.ro, la precedenta amnistie firmele au depus 16.525 de cereri, iar persoanele fizice - alte 19.124 de solicitări. În urmă cu un an, parlamentari PSD au promovat o amnistie, la care Guvernul s-a opus și care nu a trecut în final de Parlament.
Coaliția de guvernare și Guvernul vor discuta în următoarele zile o nouă posibilă amnistie fiscală, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, fiind cel care a promovat ultimul astfel de sistem, în urmă cu aproape 3 ani. Potrivit datelor obținute de Profit.ro, la precedenta amnistie firmele au depus 16.525 de cereri, iar persoanele fizice - alte 19.124 de solicitări. În urmă cu un an, parlamentari PSD au promovat o amnistie, la care Guvernul s-a opus și care nu a trecut în final de Parlament.
Noua amnistie fiscală pregătită pentru firme și persoane fizice cu datorii la stat, anunțată de Profit.ro, la care Guvernul s-a opus, deși inițiativa aparține partidului care susține puterea, a fost în cele din urmă respinsă de Senat.
Noua amnistie fiscală pregătită pentru firme și persoane fizice cu datorii la stat, anunțată de Profit.ro, este contracarată de Guvern, deși inițiativa aparține partidului care susține puterea. Argumentul guvernanților este că facilități similare introduse de Cabinetul Ponta în 2015 au fost dificil de aplicat atât pentru beneficiari, dar și pentru Fisc.
Ancheta în cazul Ordonanței 13 continuă în legătură cu comiterea de infracțiuni, dar nu poate continua asupra aspectelor de oportunitate și legalitate, a declarat, sâmbătă, ministrul Justiției, Tudorel Toader, la Digi 24, preluată de News.ro, referindu-se la motivarea CCR privind conflictul juridic dintre DNA și Guvern. Ministrul a precizat că a prezentat Comisiei de la Veneția, al cărei membru titular este, un raport privind evoluțiile constituționale și legislative recente din România.
Autoritățile au blocat circulația rutieră pe Bulevardul Magheru în scopul de a proteja retragerea protestatarilor din Piața Victoriei, o mașină și un echipaj de Poliție fiind instalate în acest scop la intersecția cu strada George Enescu.
Protestatarii care au plecat în marș au ajuns la Universitate, unde scandează "Hoții” și „PSD, ciuma roșie”. Zeci de oameni au ieșit la ferestre, iar cei pe lângă care trec îi aplaudă. Manifestanții din primul rând afișează un banner mare pe care scrie”Democrație, integritate, nu imunitate!”, iar un bărbat care stă în fața coloanei scandează la microfon "Altă întrebare? La închisoare", transmite News.ro.
Peste 500 de părinți și copii cu steaguri, vuvuzele, pancarte și jucării au venit sâmbătă, în Piața Victoriei, pentru a protesta față de ordonanța de urgență prin care sunt modificare codurile penale. Copiii desenează pe pancarte și scriu, cu ajutorul părinților, mesaje, precum: "Hoții trebuie să plătească", "Vrem să învățăm ce e corect. Învățați-ne voi" și "Vreau să trăiesc în România".
Gruparea Peluza Cătălin Hâldan a suporterilor echipei Dinamo București neagă, într-un mesaj postat pe Facebook, relatările din presă potrivit cărora membrii acesteia ar fi participat în mod organizat la violențele de la protestul din Piața Victoriei din seara zilei de 1 februarie și că ar fi fost plătiți pentru asta.
Ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Florin Jianu, a anunțat, joi, că demisionează din Guvern pentru că "nu împărtășește" demersul de modificare a Codului Penal întreprins de executiv. Jianu susține că avea pregătită demisia încă din seara ședinței de Guvern în care a fost adoptată OUG de modificare, însă a amânat decizia sperând că inițiatorii acesteia își vor reconsidera poziția.
Premierul Sorin Grindeanu a afirmat că, deocamdată, nu îi este "foarte clar" ce soluție va adopta Ministerul Justiției pe tema grațierii, și așteaptă propunerile venite de la Florin Iordache, explicând însă că grațierea există în programul de guvernare al PSD, la capitolul privind "respectul pentru cetățean" și în ideea unui sistem judiciar normal.