Rezultatele 101 - 125 din 1900 pentru "anaf"

Lucian Heiuș și-a dat demisia din funcția de președinte al ANAF, iar din 6 iunie se va duce consilier superior la Timișoara, la asistență contribuabili.

Lucian Heiuș a demisionat de la conducerea ANAF, la scurt timp după publicarea execuției bugetare pentru primele patru luni de către Ministerul Finanțelor. În mesajul de demisie, Heiuș a anunțat și o rămânere a ANAF în urmă față de programul de încasări, cu 8,9 miliarde lei pentru primele cinci luni. O parte importantă din diferența dintre programul stabilit și ce s-a colectat, un minus de 8,5 miliarde lei, este la Direcția de mari contribuabili - condusă de Ionuț Mișa, la rândul său fost șef ANAF - unde Guvernul a supraestimat veniturile din energie, în timp ce prețurile au scăzut puternic în acest an, iar BNR recuperează de la buget peste 2 miliarde de lei prin compensări lunare.

Deficitul bugetar a ajuns la 27,35 miliarde lei, 1,72% din PIB, pentru primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie), față de 16,33 miliarde lei, 1,16% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea volumului de investiții cu 58%, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 3,57 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, potrivit Ministerului Finanțelor.

ANAF scoate din nou la licitație o aeronavă de pasageri care au aparținut companiei Tender SA, controlată de omul de afaceri timișorean Ovidiu Tender.

Curtea de Apel București a dispus achitarea fostului șef al ANAF Sorin Blejnar, în dosarul în care era acuzat că a primit o mită de 1,2 milioane euro de la omul de afaceri Radu Nemeș.

ANAF recomandă propriilor angajați să aibă în vedere buna-credință a contribuabililor în cazurile în care aceștia întârzie cu depunerea declarațiilor fiscale care au ca termen limită data de 25 mai, inclusiv Declarația Unică, având în vedere sincopele de funcționare ale portalului ANAF și imposibilitatea remedierii acestor sincope la timp pentru a sprijini contribuabilii în depunerea declarațiilor fiscale în termen, a transmis astăzi agenția. Profit.ro a scris în urmă cu o săptămână că sistemul informatic al ANAF funcționează cu întreruperi frecvente și de durată, iar o rezolvare pe termen lung a situației nu va avea loc curând, ci doar prin programele de modernizare, inclusiv de achiziție de echipamente, care ar urma să aibă loc cu finanțare prin PNRR. Sistemul "este supraaglomerat, iar personalul de la CNIF se chinuie efectiv să-l țină în viață", au declarat, la momentul respectiv, pentru Profit.ro surse apropiate situației.

Cele mai multe bănci au evitat convenția, care presupune costuri de implementare.

Industria videochat-ului a explodat în ultima perioadă în România, a spus președintele ANAF, Lucian Heiuș, adăugând că sunt peste 5.000 de firme care au acest obiect de activitate la noi în țară.

Președintele ANAF, Lucian Heiuș, a precizat că aproximativ 20 la sută dintre impozitele și taxele încasate lunar de la firme mici, în general, sunt achitate în numerar. Heiuș a explicat că aceste firme care preferă să plătească în numerar, deși o pot face prin bancă, sunt cu risc de evaziune fiscală.

Președintele ANAF, Lucian Heiuș, a explicat că veniturile statului au fost supraestimate, iar ANAF a atras atenția că ținta nu poate fi atinsă. În privința impozitării progresive, Heiuș consideră că România nu este pregătită.

Secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor Mihai Diaconu ar urma să preia conducerea ANAF în contextul în care, ca urmare a schimbărilor ce au loc ca parte a rotativei guvernamentale, postul de președinte al ANAF ar trebui să revină în perioada următoare PSD, potrivit informațiilor Profit.ro. Au fost luate în calcul pentru conducerea Fiscului și Ionuț Mișa, șeful direcției ANAF pentru mari contribuabili și fost ministru al Finanțelor, dar și Nicoleta Cârciumaru, numită recent vicepreședinte ANAF cu scopul îmbunătățirii colectării de venituri la bugetul statului.

Achiziția platformelor hardware și software pentru sistemele informatice "Case de marcat" și "eFactura" se află la etapa de consultare a pieței, fază care a debutat în urmă cu aproape doi ani, potrivit documentelor Ministerului Finanțelor, consultate de Profit.ro. Achiziția, necesară pentru ca ANAF să poată face eficient analiză de risc pe datele colectate de la casele de marcat legate în timp real la sistemul informatic al Fiscului, dar și pentru extinderea sisitemului eFactură la toate facturile emise de firme, de la începutul anului următor, este prevăzută și în PNRR, unde se precizează că ar putea aduce miliarde de lei la bugetul de stat. Între timp, prețul celor două platforme pare să se fi dublat, la aproape 44 milioane lei, fără TVA.

Sistemul informatic al ANAF a funcționat cu dificultate în ultimele săptămâni, cu întreruperi frecvente și de durată, iar o rezolvare pe termen lung a situației nu va avea loc curând, ci doar prin programele de modernizare, inclusiv de achiziție de echipamente, care ar urma să aibă loc cu finanțare prin PNRR. Sistemul "este supraaglomerat, iar personalul de la CNIF se chinuie efectiv să-l țină în viață", au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației. Disfuncționalitățile portalului ANAF, în contextul în care relația Fiscului cu firmele și populația a trecut preponderent în online, îngreunează activitatea obișnuită a contabililor, cum ar fi depunerea declarațiilor fiscale până pe 25, într-o lună în care, suplimentar, au termen limită și Declarația Unică, pe 25 mai, dar și bilanțurile firmelor, pe 30 mai.

Un număr mare de firme au acordat dividende pentru 2022 chiar din cursul anului, cu scopul de a beneficia de cota mai redusă.

Peste 200 de inspectori ai Direcției Generale Antifraudă Fiscală au verificat 203 operatori economici din complexul comercial Dragonul Roșu și au aplicat 312 amenzi în cuantum de 1,55 milioane de lei.

ANAF a anunțat că a înregistrat în luna aprilie încasări nete de 35,69 miliarde lei, cu 9,8% mai mult ca în aprilie 2022, respectiv un plus de 3,2 miliarde lei. Ritmul de creștere a veniturilor este unul mai rapid comparativ cu primele trei luni (ianuarie-martie), interval pentru care ANAF a anunțat, anterior, venituri în urcare cu circa 7% față de anul trecut. ANAF nu a furnizat informații despre programul de încasări pe care îl avea stabilit pentru aprilie, astfel că nu este clar în ce măsură îmbunătățirea situației din aprilie reprezintă sau nu și o recuperare a rămânerii în urmă din primele trei luni.

Eu recunosc, la 2 luni sunt arestați 2-3 angajați. Iau șpagă în continuare, nu înțeleg că trebuie să se oprească, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF.

Și alți mari producători au acuzat neconstituționalitatea supraimpozitării din energie, după cum a relatat Profit.ro.

Foarte mulți contribuabili continuă să plătească taxele la ANAF cu numerar, conform declarațiilor președintelui ANAF, Lucian Heiuș.

Nicoleta Cîrciumaru, până recent șefa regionalei București a Fiscului, a fost numită vcepreședinte al ANAF. Conform unor surse din ANAF, numirea arată o preocupare mai mare pentru creșterea veniturilor colectate de Fisc, Cîrciumaru fiind șefa DGRFP București, cea mai importantă direcție regională a instituției.

Este pozitiv că ANAF vinde aceste participații, aduce venituri la buget și repune acțiunile în circulația pieței de capital, în loc să le păstreze fără niciun obiectiv. Fiscul nu va avea probleme să vândă titlurile lichide, cum ar fi cele la Banca Transilvania sau OMV Petrom, dar ar putea întâmpina dificultăți să scape de pachete mici de acțiuni la companii rar tranzacționate pe bursă. Cel mai probabil, aceste acțiuni au ajuns în proprietatea ANAF de la datornici care le obținuseră în procesul masiv de privatizare din anii '90.

Toate băncile vor fi obligate să comunice către ANAF, prin platforma e-Popriri, informații cu privire la sumele pe care le pot plăti din conturile celor popriți, prevede un proiect de ordin al președintelui ANAF. Profit.ro a anunțat în aprilie că Fiscul se pregătește să oblige băncile să comunice informații despre sumele disponibile în conturile popriților, astfel încât să fie evitate cazurile în care mai multe instituții de credit popresc și virează pentru același contribuabil executat sume care depășesc datoria acestuia către ANAF. Până în prezent doar Banca Comercială Română (BCR) a acceptat benevol să colaboreze în această privință cu ANAF, în baza unei convenții. Modificările ar urma să intre în vigoare de la 1 octombrie anul acesta.

Angajații din ANAF și Ministerul Finanțelor vor picheta, pe parcursul a două săptămâni, sediile Fiscului din țară, urmând ca pe 18 mai să organizeze acțiuni similare la sediile centrale ale ANAF și Finanțelor, în București. În aceste două săptămâni vor fi vizate sediile regionale ale ANAF și ale direcției Antifraudă. Angajații sunt nemulțumiți că nu sunt consultați în etapa de pregătire a noii legi a salarizării, dar și de alte probleme care nu au fost rezolvate de-a lungul anilor.

Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.

Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.