În prezent, Legea nr. 241/2006 a serviciului de alimentare cu apă și de canalizare stipulează doar că "În cazul în care cerințele de apă potabilă ale operatorilor economici nu pot fi acoperite integral sau pot fi acoperite numai parțial (de sistemele publice – n.r.), aceștia pot să își asigure alimentarea cu apă potabilă prin sisteme proprii, realizate și exploatate în condițiile legii".
Fondul Proprietatea, care deține aproape 20% din acțiunile companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, și-a reevaluat în creștere cu peste 8% (418 milioane lei) participația în primul trimestru al anului, de la circa 5,129 la 5,547 miliarde lei, ducând astfel estimarea privind valoarea totală a companiei la aproximativ 27,8 miliarde lei.
După ce a inițiat luna trecută, din postura de senator, un amendament la Legea apelor menit să înlăture efectul modificării de către PSD a Legii în 2020, în urma căreia costul cu taxa pe apă al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, s-ar fi majorat cu peste 600 milioane lei pe an, iar apoi pe cel al "reparării defectuoase" de către propriul Guvern a modificării respective, ministrul PNL al Energiei a propus acum din nou amendarea legislației în domeniu, într-o modalitate în care taxa pe apă datorată de Hidroelectrica ar crește cu 57%.
Anul trecut, Parlamentul a modificat Legea apelor la inițiativa PSD, obligând inclusiv compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, să își instaleze echipamente de măsură a apei utilizate în hidrocentrale, în caz contrar urmând să plătească taxa pe apă la contravaloarea debitului maxim autorizat, ceea ce i-ar fi majorat acest cost cu peste 600 milioane lei pe an.
Ministerul Mediului vrea să majoreze cu 23% contribuțiile specifice de gospodărire a resurselor de apă încasate de către Administrația Națională "Apele Române" (ANAR), ceea ce ar constitui o lovitură puternică pentru Hidroelectrica, dar și pentru alți mari producători de energie ce consumă cantități semnificative de apă în procesele lor de producție, cum ar fi Nuclearelectrica sau Complexurile Energetice Oltenia și Hunedoara. Toți se plâng de ani buni că și actualul nivel al contribuțiilor, stabilit în 2010, este exagerat.
Adminstrația Națională ''Apele Române'' (ANAR) a intervenit după ce vineri s-a produs o poluare accidentală cu ulei mineral de transformator pe râul Mureș, la 100 de metri aval de termocentrala Iernut a Romgaz, se arată într-un comunicat al instituției.
O suprafață de peste 30 de kilometri de plajă va fi reabilitată printr-un proiect finanțat cu 707,76 milioane de lei, iar termenul de finalizare a lucrărilor este de maximum trei ani de la data semnării contractului, se arată într-un comunicat al Administrației Naționale Apele Române (ANAR).
Administrația Națională Apele Române (ANAR) vrea să-și cumpere un imobil în care să-și mute sediul central, după ce Curtea de Conturi i-a ordonat să părăsească actualul sediu închiriat, situat pe strada Ion Câmpineanu, într-o clădire aparținând Union International Center SRL și unde ANAR i se factura dublu curentul electric consumat și plătea chirie pentru o suprafață de care nu beneficia.
Potrivit legislației naționale în vigoare, care o transpune pe cea europeană, agenții economici datorează ANAR contribuții financiare pentru utilizarea resurselor de apă, precum și pentru primirea apelor uzate.
Suma constă în comisioane bancare, dobânzi de nerambursare la scadență, comisioane de factoring și TVA aferentă acestora. ANAR a făcut plângere penală pe numele directorului său economic, Dumitru Dumitru, pe care l-a și suspendat din funcție, dosarul fiind instrumentat de DNA.
În 2010, guvernul Boc a majorat de peste 4 ori contribuția specifică de gospodărire a apelor datorată de Hidroelectrica la ANAR, ceea ce a făcut ca, pentru multe hidrocentrale, această contribuție să depășească jumătate din costurile totale de producție pe MWh.