Angajatori din 17 state europene au peste 1.200 de posturi vacante în rețeaua Eures, cele mai multe fiind în Olanda, Germania și Austria. În Olanda sunt disponibile 407 locuri de muncă pentru munitori în sere, muncitori necalificați, stivuitorist sau ingineri, în timp ce în Germania sunt 335 de locuri de muncă pentru electricieni, sudori, lăcătuși, sudori sau ospătari. De asemenea, angajatorii din Austria oferă 300 de locuri de muncă pentru bucătari, chelneri și cameriste. Cele mai puține locuri de muncă sunt în Malta, Croația și Franța, câte unul.
Inspecția Muncii a lansat luna aceasta o nouă acțiune de control pe litoral, urmând să fie verificat dacă sunt încheiate contracte de muncă și respectate normele de sănătate în muncă. Controalele vor fi însă extinse și spre firmele din stațiunile montane și cele care lucrează în domenii susceptibile utilizării frecvente a muncii nedeclarate, precum construcțiile, industria de panificație sau comerț.
Cuantumul subvențiilor acordate angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pentru încadrarea în muncă a persoanelor considerate ca făcând parte din grupurile vulnerabile pe piața muncii va fi majorat, conform unei ordonanțe de urgență aprobate joi de Guvern. De asemenea, prima de activare acordată la angajare șomerilor fără indemnizație va fi dublată.
81% dintre angajatorii din România întâmpină dificultăți în ocuparea posturilor vacante, țara situându-se pe locul doi în lume în privința ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depășită doar de Japonia, unde 89% dintre angajatori au probleme la ocuparea posturilor vacante.
Mai mult de 1 din 4 angajatori (27%) planifică angajări în intervalul iulie – septembrie 2018, și doar 8% anticipează reduceri, ceea ce rezultă într-o Previziune Netă de Angajare ajustată sezonier +13%.
Angajatorii din spațiul economic european au vacante 993 de locuri de muncă, cele mai multe fiind în Austria, unde se caută bucătari și camerise, în Germania, unde sunt căutați electricieni, sudori și instalatori, și în Olanda, unde angajatorii au nevoie de muncitori care să sorteze și să împacheteze bulbii de flori, potrivit Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
Angajatori din 12 state europene au peste 1.400 de posturi vacante în rețeaua Eures, cele mai multe fiind în Germania, Olanda și Malta. În Germania sunt disponibile 918 locuri de muncă pentru manipulant bagaje, șoferi, electricieni, sudori și instalatori, în timp ce în Olanda sunt 181 de locuri de muncă pentru culegători de fructe sau flori, îngrijitori de porci sau operatori la mașini. De asemenea, angajatorii din Malta oferă 150 de locuri de muncă pentru șoferi de autobuz. Cele mai puține locuri de muncă sunt în Norvegia, Austria, Ungarie, Spania și Luxemburg.
Comisia Europeană a propus, astăzi, un nou act legislativ pentru a întări protecția denunțătorilor de nereguli în Uniunea Europeană, în contextul scandalurilor din ultimilor ani, precum Dieselgate, LuxLeaks și Panama Papers. Actul stabilește mecanisme și obligații clare pentru angajatori și le interzice pedepsirea denunțătorilor.
Guvernul vrea să interzică firmelor specializate în plasarea forței de muncă să perceapă comisioane, taxe sau tarife de la românii care doresc să se angajeze în străinătate pentru orice fel de activități de mediere efectuate în vederea găsirii de locuri de muncă pentru aceștia, urmând ca firmele respective să poată încasa bani doar de la angajatorii externi care caută mână de lucru.
Firmelor le-ar putea fi deduse toate cheltuielile salariale, inclusiv contribuții și impozite, generate de declararea unor zile ca sărbătoare legală, dacă un proiect de lege inițiat acum va fi adoptat de Parlament.
Piața de recrutare de personal din România este estimată să urce cu 25-30% în acest an, datorită investițiilor anunțate de noi companii străine, dar și prin extinderea unor afaceri locale deja existente, așteptările fiind că 2018 va fi cel mai spectaculos an în industria de recrutare din ultimii 10 ani, dar și extrem de dificil pentru angajatori. Aceștia vor trebui să depună eforturi suplimentare pentru a-i păstra pe cei mai importanți angajați, pentru care salariul nu mai este principalul criteriu. Angajatorii sunt deja atenți și oferă angajaților performanți și loiali inclusiv concedii de până la 1 an.
Eugen Teodorovici, nominalizat ca ministru al Finanțelor, s-a pronunțat astăzi categoric împotriva reintroducerii pedepsei cu închisoarea pentru angajatori dacă nu achită la un anumit termen obligațiile aferente salariilor, spunând că vrea o abordare cât mai deschisă și mai proactivă față de antreprenori. Profit.ro a anunțat că ordonanța care reintroduce pedeapsa este analizată de Finanțe și Justiție. Anterior, specialiști în taxe și legislație au atenționat că proiectul trebuie modificat semnificativ, deoarece neclaritățile pot crea confuzii nepermise, cu consecințe grave, dar și situații extreme în care un angajator cu mulți salariați riscă închisoare pentru neplata unor sume derizorii raportat la amploarea afacerilor.
Guvernul amână, deocamdată, actul care reintroduce pedeapsa cu închisoarea pentru angajatori dacă nu achită la un anumit termen obligațiile aferente salariilor, ministrul Finanțelor declarând pentru Profit.ro că documentul este analizat cu Ministerul Justiției. Anterior, specialiști în taxe și legislație consultați de Profit.ro au atenționat că proiectul trebuie modificat semnificativ, deoarece neclaritățile pot crea confuzii nepermise, cu consecințe grave, dar și situații extreme în care un angajator cu mulți salariați riscă închisoare pentru neplata unor sume derizorii raportat la amploarea afacerilor.
ANAF a anunțat că va modifica din oficiu vectorul fiscal al angajatorilor, întrucât schimbarea de la 1 ianuarie 2018 a sistemului de contribuții ar fi obligat angajatorii să depună într-un termen foarte scurt declarația de mențiuni, pentru înscrierea în vectorul fiscal a contribuției asigurătorii pentru muncă.
Aproximativ trei sferturi dintre angajatorii din România ar putea avea din 2018 probleme penale și afirmă că ar putea ajunge chiar la închiderea afacerilor și concedieri, în contextul în care Guvernul reintroduce răspunderea penală pentru nereținerea și neîncasarea/reținerea și neplata impozitelor și contribuțiilor. Mediul privat cere Executivului să înțeleagă că și firmele încasează banii cu întârziere pentru livrări de bunuri și servicii. De altfel, pentru 80% dintre firmele consultate în cadrul unui sondaj printre motivele problemelor la plata de contribuții se află și achitarea cu întârziere de către stat a contractelor de achiziții publice.
Nu toți angajatorii sunt obligați să inițieze negocieri colective cu angajații, pentru transferul contribuțiilor, iar sindicatelor li se restrâng nou acordatele prerogative lărgite de negociere, sunt schimbările anunțate luni de Profit.ro și aprobate astăzi de Senat. Aceasta în condițiile în care perioada în care trebuie inițiate negocierile a început la 20 noiembrie și se încheie la 20 decembrie. Prin schimbările pregătite, în contextul în care majoritatea firmelor au și început negocierile, se revine la regula generală conform căreia negocierea este obligatorie doar dacă angajatorul are peste 20 de salariați.
Proiectul care reintroduce pedeapsa cu închisoarea pentru angajatori, dacă nu achită la un anumit termen obligațiile aferente salariilor, trebuie modificat semnificativ, afirmă specialiști în taxe și legislație consultați de Profit.ro. Textul actual este periculos de ambiguu și chiar flagrant eronat, avertizează Ramona Jurubiță, Deputy Senior Partner KPMG. Neclaritățile pot crea confuzii nepermise, cu consecințe grave, dar și situații extreme în care un angajator cu mulți salariați riscă închisoare pentru neplata unor sume derizorii raportat la amploarea afacerilor, atenționează Emanuel Băncilă, Tax Policy and Controversy Leader la Radu și Asociații.
Oracle este indicat drept cel mai apreciat angajator al acestui an, pe următoarele locuri clasându-se Microsoft și IBM România, ca efect al unui sondaj online prin care respondenților le-a fost cerut să evalueze mai mulți factori ai mediului de lucru. Primele poziții au fost ocupate pe baza unor răspunsuri prin care respondenții au apreciat că firmele le-au creat un mediu de lucru plăcut și au avut o mai mare preocupare pentru situația lor.
Nu toți angajatorii sunt obligați să inițieze negocieri colective cu angajații, pentru transferul contribuțiilor, iar sindicatelor li se restrâng nou acordatele prerogative lărgite de negociere, sunt schimbările pregătite pentru recentele obligații introduse de Guvern. Aceasta în condițiile în care perioada în care trebuie inițiate negocierile a început la 20 noiembrie și se încheie la 20 decembrie. Prin schimbările pregătite, în contextul în care majoritatea firmelor au și început negocierile, se revine la regula generală conform căreia negocierea este obligatorie doar dacă angajatorul are peste 20 de salariați.
Nici nu s-a uscat bine cerneala de pe controversata Ordonanță de Urgență 79/2017, care prevede ”transferul” contribuțiilor sociale preponderent din sarcina angajatorului în cea a angajatului, și autoritățile au adoptat o nouă reglementare cu mare impact asupra mediului de afaceri din România, de data aceasta generând efecte juridice greu de înțeles și chiar în contradicție cu regulile de bază ale dialogului social din țara noastră, mai ales în condițiile unei lipse manifeste de corelație între cele două reglementări legale.
Autoritățile au anunțat că vor să îmbunătățească masiv colectarea contribuțiilor prin transferul acestora la angajat, inclusiv prin reintroducerea regulii că nevirarea banilor reținuți la sursă este infracțiune. Sub efectul acestui nou regim ar putea intra, însă, în opinia actuală a unui director din ANAF, și restanțele acumulate de angajatori înainte de 1 ianuarie 2018.
Ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat, miercuri, într-o conferință de presă, că, potrivit datelor de la 30 septembrie, există 157.698 de angajatori care nu au plătit contribuții sociale pentru angajații lor, aproximativ 2 milioane de persoane. Această situație a fost invocată ca motiv pentru decizia de a transfera integral contribuțiile la angajat, însoțită și de reincriminarea ca faptă penală a reținerii și nevirării contribuțiilor de către angajator. Potrivit bazei de date a ANAF, numărul firmelor cu restanțe fiscale, inclusiv contribuții și impozit pe profit, se situa însă la sfârșitul lunii septembrie la 35.750, iar cel al persoanelor fizice, inclusiv activități independente și profesii libere, la 10.943.
În primele nouă luni din 2017, angajatorii din România au căutat să angajeze peste 420.000 de persoane, publicând, în total, 114.000 de anunțuri de angajare pentru a acoperi pozițiile deschise, dintre care aproximativ 40.000 au fost publicate numai în trimestrul trei.
Angajatorii care nu plătesc contribuțiile angajaților după intrarea în vigoare a ordonanței de urgență privind transferul acestor contribuții în sarcina salariaților se vor face vinovați de infracțiune, a anunțat liderul PSD, Liviu Dragnea. Acest lucru va fi prevăzut în ordonanța care urmează să fie adoptată vineri de Guvern pentru modificarea Codului Fiscal sau într-o lege ulterioară. Neplata contribuțiilor a mai fost considerată infracțiune, dar în 2015 Curtea Constituțională a decis că prevederea este neconstituțională, din cauza unei definiții neclare, astfel că angajatorii trebuie sancționați doar cu amendă.
Cele mai mari salarii au fost anul trecut în IT, bănci, firme de asigurări, energie, dar și în administrație publică, iar cele mai mici salarii au fost declarate în hoteluri, restaurante, construcții. Angajații din București sunt mai bine plătiți, în timp ce lucrătorii din Harghita, Covasna și Vrancea au de suferit. Femeile sunt plătite cu circa 7% mai puțin decât bărbații în majoritatea domeniilor. Costul mediu lunar al forței de muncă a crescut, relevă datele Institutului Național de Statistică.