RADET București, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală controlat de municipalitate, regie autonomă aflată în insolvență și sub spectrul falimentului, a lansat o licitație pentru a achiziționa "lucrări de intervenții de primă urgență" la conductele de apă fierbinte clasice, tur și retur, din cadrul rețelelor de termoficare aflate în exploatarea sa.
Alimentarea Capitalei cu apă caldă riscă să fie oprită în perioada următoare, în condițiile în care Primăria Capitalei nu a plătit subvenția la energia termică pentru RADET și, astfel, ELCEN nu poate să își achite facturile către furnizori, susține Sierra Quadrant, administratorul judiciar al producătorului de energie controlat de ministerul de resort.
Alimentarea Capitalei cu apă caldă riscă să fie oprită în perioada următoare, în condițiile în care Primăria Capitalei nu a plătit subvenția la energia termică pentru RADET și, astfel, ELCEN nu poate să își achite facturile către furnizori, susține Sierra Quadrant, administratorul judiciar al producătorului de energie controlat de ministerul de resort.
Electrocentrale Grup și Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE), ambele controlate integral de Ministerul Energiei, se pregătesc să înregistreze la Registrul Comerțului o companie nouă, Titan Power SA, la care ambele vor fi acționari și care își propune să construiască o nouă centrală în cogenerare de înaltă eficiență în București, în cartierul Titan, pe amplasamentul fostei CET Titan, aflat în proprietatea Electrocentrale Grup.
Sindicatul Liber Independent din Electrocentrale București (ELCEN), producătorul de energie termică controlat de Ministerul Energiei, a cerut retragerea acțiunii în instanță prin care Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București a municipalității Capitalei, operatorul sistemului centralizat de încălzire din București, a contestat, prin administratorul său judiciar Rominsolv, măsura ELCEN de a le acorda angajaților săi un adaos la salariu în sumă brută de câte 2.000 de lei în lunile februarie, martie și aprilie 2019, cu consecința majorării cheltuielilor salariale anuale ale companiei cu circa 10,8 milioane lei.
Majorarea a fost acordată "ținând cont de climatul social tensionat de la nivelul societății, pe fondul nemulțumirii salariaților față de câștigul salarial, cât și raportat la incertitudinea și lipsa de încredere în implementarea măsurilor de reorganizare, stare care a generat acțiuni de revoltă necontrolate la nivelul CTE-urilor Progresu, Sud, Grozăvești".
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) are pe ordinea de zi a ședinței din 26 februarie trei proiecte de hotărâri care au ca scop salvarea sistemului centralizat de încălzire din Capitală, în condițiile în care a doua zi, pe 27 februarie, există riscul ca instanța de judecată să pronunțe falimentul RADET, iar Primăria București declară în mod oficial că falimentul Regiei de termoficare este "iminent".
"De la începutul anului curent până în prezent, calendarul de adoptare a actului normativ privind bugetul de stat, defalcarea subsecventă a acestuia și procedurile îndelungate până la furnizarea efectivă a combustibilului necesar determină apariția unei perioade de penurie critică a resurselor disponibile, fapt care nu permite decât apelarea la rezervele de stat", este justificarea Executivului.
Potrivit unui document al administratorului judiciar al RADET, Rominsolv, la finalul lunii trecute a avut loc la Guvern o întâlnire între reprezentanții Ministerului Energiei, ai ANAF și ai Primăriei Municipiului București, cu medierea Guvernului. Din minuta întâlnirii "nu reiese în mod neechivoc că părțile exclud varianta falimentului RADET București", se arată în documentul citat.
Autoritățile indică starea tehnică precară a centralelor de producere a energiei termice, majoritatea cu durata de viață expirată și cu capacitate supradimensionată raportat la necesarul actual de consum de energie termică.
Comitetul creditorilor ELCEN, format din ANAF, Distrigaz Sud Rețele din grupul Engie, Transgaz și Alpha Bank, a decis "aprobarea inițierii de către Sierra Quadrant Filiala București SPRL a demersurilor pentru solicitarea de oferte de servicii juridice în vederea demarării procedurilor de recuperare de la Primăria Municipiului București a sumelor datorate Electrocentrale București SA".
În România, proiectul de lege care interzice debranșările de la sistemele centralizate de încălzire și instalările de centrale de apartament în zone declarate de primării ca fiind zone unitare de încălzire nu a mai prins anul trecut votul final în Camera Deputaților înainte de vacanța parlamentară, însă se află în continuare pe ordinea de zi a Camerei.
Profit.ro a scris pe 6 decembrie, citând un document oficial, că CGMB ar putea supune la vot în curând o propunere a RADET de majorare a prețului la energie termică pe care consumatorii bucureșteni îl plătesc efectiv pe facturile lor lunare de căldură și apă caldă. Sursa citată releva că, încă din octombrie, RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
Potrivit propriilor sale estimări, ELCEN are nevoie de investiții totale în valoare de 515 milioane euro în perioada 2017-2030 pentru a putea să continue să funcționeze. Fără investiții, capacitățile de producție ale companiei care, din punct de vedere al legislației de mediu, vor putea fi autorizate să funcționeze după anul 2023, vor putea produce maxim 370 Gcal/h, mult sub necesarul de energie termică prevăzut a fi asigurat de companie, de circa 1.800 Gcal/h.
Guvernul vrea să reia programul de finanțare multianuală a investițiilor în modernizarea, extinderea sau înființarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică ale localităților, denumit Termoficare, banii necesari urmând să provină în principal din alocații de la bugetul de stat și din sumele încasate de România din vânzarea la licitație a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră atribuite de UE (85%) și din bugetele locale ale localităților participante la program (15%).
Mai multe zeci de blocuri rămase fără apă caldă și căldură din cauza unei avarii la o rețea principală a RADET vor avea apă caldă și căldură, din nou, până duminică seara, a declarat administratorul special RADET, Alexandru Burghiu.
Dacă intenția Guvernului este de a face în așa fel încât măcar o parte din încasările ANRE generate de impozitul de 2% pe cifra de afaceri a companiilor energetice să ajungă totuși la bugetul de stat, se pune întrebarea cum va reuși Executivul să reglementeze acest lucru fără să încalce legislația națională și europeană, care stipulează limpede independența, inclusiv financiară, a Autorității.
Ordonanța de urgență care plafonează prețul gazelor naturale și al energiei electrice, adoptată astăzi de Guvern, conține și impozitul pe cifra de afaceri datorat de companiile energetice către ANRE, la nivelul de 2%, redus după discuții cu operatorii de la varianta inițială de 3%, a anunțat consilierul de stat Darius Vâlcov după ședința de Guvern în care s-a adoptat OUG.
RADET a propus Primăriei "ajustarea urgentă a tarifelor finale (la consumator) astfel încât veniturile totale obținute din prestarea serviciului public de termoficare să acopere toate cheltuielile de producție, transport și distribuție a agentului termic", fără să se precizeze dacă este vorba de consumatorii noncasnici, adică de firme și instituții, sau/și de cei casnici.
În plus, planul de reorganizare a ELCEN conține mai multe măsuri care prezintă riscul de a fi declarate elemente de ajutor de stat ilegal, cum ar fi chiar asumarea de către Primărie a plății creanței ELCEN asupra RADET sau transferul contra cost al activelor și operațiunilor ELCEN către Compania Municipală Energetica.
Lista a fost întocmită de Ministerul Energiei după consultări cu Transgaz și cu principalii furnizori de gaze din România, respectiv Engie, E.ON, Romgaz și OMV Petrom. Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze din producția internă și din stocurile din depozite, determinat de temperaturile scăzute și de reducerea amplă a livrărilor Gazprom, au condus la necesitatea opririi temporare a centralelor Brazi și Iernut.
Acest mecanism de plată în avans a gazelor necesare alimentării termocentralelor care produc energie termică pentru sistemele centralizate municipale de termoficare, accesibil tuturor primăriilor din țară, a fost pus în practică și în ultimele 2 ierni, fiind introdus ca posibilitate legală de către Guvern printr-o OUG adoptată în toamna lui 2016. Scopul a fost acela ca CET-urile, multe dintre ele afectate de mari probleme financiare, să nu mai acumuleze datorii masive către furnizorii de gaze. Atât ELCEN, cât și RADET, se află în insolvență.
Încercarea președintelui Klaus Iohannis de a opri limitarea debranșărilor de blocuri și a deconectărilor de apartamente de la sistemele centralizate municipale de termoficare, operațiuni care nu vor mai fi permise decât în afara arealelor din localități decretate de primării ca fiind zone unitare de încălzire, pare să aibă șanse reduse de reușită. Șeful statului a atenționat că va fi restrâns dreptul consumatorilor de a-și alege produsele și serviciile în acord cu propria voință și nevoi și va fi introdus un monopol.
Iarna trecută, consumul foarte mare de gaze, determinat de temperaturile scăzute, precum și reducerea amplă a livrărilor Gazprom au făcut ca indicatorul de siguranță al sistemului național de transport al gazelor să scadă mai multe zile sub limita de funcționare la parametri normali. Iarna aceasta, un singur producător de energie mai poate interveni pentru a compensa un eventual deficit de alimentare.
Guvernul acordă primăriilor împrumuturi în valoare totală de până la 450 milioane lei din banii din privatizări înregistrați în contul curent general al Trezoreriei Statului, pentru finanțarea unor cheltuieli curente de asigurare a furnizării energiei termice în sezonul rece, în condițiile în care resursele din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Executivului sunt insuficiente în acest scop.