Aproximativ 3.000 de medicamente din România au fost retrase în ultimii 5 ani, aproape 500 de inovative, reprezentând 20% din totalul medicamentelor inovative de pe piață. Motivul principal este că aceste medicamente nu mai sunt sustenabile din punct de vedere financiar, a declarat pentru News.ro Dan Zaharescu, directorul executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
România alocă pentru sistemul de sănătate fonduri mult prea reduse pentru a permite tratamentul pacienților la un nivel similar cu media europeană, resursele pentru sănătate fiind, per ansamblu, la 5,2% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 8-9% din PIB, a declarat, Dan Zaharescu, Director Executiv, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), prezent la evenimentul Profit Health.forum - Sistemul sanitar românesc - Eficiență, siguranță, bariere Ediția a XII-a. Potrivit acestuia, resursele alocate pentru sănătate ne plasează mai degrabă în linie cu media statelor din Africa și nu cu cele din Europa.
Contribuția anuală totală a sectorului medicamentelor inovatoare se ridică la peste 1 miliard euro, plățile specifice sectorului având un aport semnificativ, de peste 0,6-0,7 miliarde euro, arată Raportul “Amprenta socio-economică a sectorului medicamentelor inovatoare în România”, realizat de PwC pentru Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și publicat de curând.
Sistemul de sănătate se confruntă cu provocări fără precedent cauzate de pandemie, dar și de factori cunoscuți, precum îmbătrânirea populației, creșterea poverilor bolilor cronice și subfinanțarea cronică, a arătat Alina Culcea, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), la Profit Health.forum. Probleme persistă, însă, și pentru industria farmaceutică, având în vedere că, până la momentul la care un tratament de ultimă generație poate ajunge la pacienții români, companiile farmaceutice încă așteaptă în medie peste 800 de zile de la aprobarea de către Agenția Europeană a Medicamentului.
Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) organizează evenimentul PACT for Health: Inovație și parteneriat strategic pentru pacienți, ce va avea loc online în data de 25 noiembrie 2021, începând cu ora 9:00.
Consolidarea parteneriatului cu autoritățile române pe tot traseul pacientului, accesul la inovație, o legislație predictibilă de contractare și de evaluare a tehnologiei medicale, politică sustenabilă de prețuri și stimularea investițiilor locale în cercetare și de dezvoltare printr-o finanțare adecvată, sunt câteva obiective propuse de Dan Zaharescu, director executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), la Profit Health Forum.
Alina Culcea, Director General Amgen România, a fost aleasă pentru un nou mandat de doi ani în funcția de Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Examinarea finanțării sistemului de sănătate și stimularea investițiilor la nivel de producție, încurajarea colaborării între industriile din sistemul de sănătate și mediul academic în ceea ce privește cercetarea și o viziune de ansamblu în privința sistemului sanitar sunt principalele obiective propuse de Ioana Bianchi, Director de relații externe la Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), la Profit Health Forum.
Prețul medicamentelor nu este folosit ca pârghie de politică sanitară sau economică, ci de protecție socială, de aproape 30 ani, iar taxa clawback și revizuirea generală a prețurilor au transformat piața farmaceutică într-o piață ostilă producătorilor de medicamente, măsurile fiind luate fără analize de impact, semnalează Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM).
Christian Rodseth, Managing Director al Janssen România, este noul Președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), ales în cadrul Adunării Generale desfășurate în luna februarie. Din conducerea ARPIM, alături de Christian Rodseth, mai fac parte Alina Culcea, Director General Amgen România, recent aleasă în funcția de Vicepreședinte și Serge Nicollerat, Director General Servier România, care își păstrează poziția de Vicepreședinte ocupată și în mandatul anterior al conducerii asociației.
Producătorii internaționali de medicamente se așteaptă la o majorare a taxei clawback, pe care ministerul de resort o va modifica în perioada următoare, în timp ce producătorul local Unifarm speră că noua formulă a taxei va suplini necesarul de competitori pe segmentul medicamentelor de nevoi speciale, mesaje transmise în cadrul Profit Health.forum.
Călin Gălășeanu, Country Manager Bristol-Myers Squibb (BMS), a fost ales pentru a treia oară președinte al Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), în urma votului primit în cadrul Adunării Generale a Asociației din luna februarie.
Ieftinirea preconizată a medicamentelor va face ca mii de produse să aibă prețuri sub nivelul de sustenabilitate pentru producători și vor dispărea de pe piață, arată ARPIM și APMGR. Cele două asociații spun că, în timp ce prețurile vor deveni nesustenabile la producător, în farmacii cele mai ieftine medicamente, cele sub 30 de lei, se vor scumpi cu până la 59%, prin păstrarea prețului de producător și creșterea cotelor de adaos de distribuție și farmacie.
Taxa clawback aplicată companiilor farmaceutice a crescut cu 2 puncte procentuale în al treilea trimestru din 2016, comparativ cu perioada similară a anului trecut, la 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate, în condițiile în care piața farmaceutică este în scădere, arată Asociația Română a Producătorilor și Importatorilor de Medicamente (ARPIM).
În România, pacienții au așteptat peste 2.000 de zile pentru a avea acces la 55 de medicamente noi, introduse în 2014 și 2015, din cele peste 100 de medicamente incluse pe lista de așteptare. Intervalul este de 10 ori mai mare decât în țări precum Danemarca, Marea Britanie, Austria, Norvegia, în care perioada necesară de introducere a unui medicament pe lista de compensate este sub 200 zile, potrivit ARPIM.
Speranța de viață din România este cu 10 ani mai mică decât media europeană, iar acest lucru este strâns legat și de accesul limitat al pacienților români la medicamente inovatoare, a declarat Călin Gălășeanu, președintele Asociației Române a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM). Studii, citate într-un raport realizat de PwC pentru ARPIM, arată că, în perioada 2000-2009, 73% din creșterea speranței de viață în 30 de țări dezvoltate și în curs de dezvoltare s-a datorat unor medicamente inovatoare lansate pe piață după 1990.