Dosarul „10 august” a fost trimis în judecată, anunță, Parchetul General printr-un comunicat de presă.
Primăria Capitalei reia demersurile pentru refaerea și modernizarea vechiul patinoar artificial „23 august”, denumit în prezent patinoarul „Mihail Flamaropol”, investiția prevăzută în baza sportivă fiind de peste 251 de milioane de lei, TVA inclusă. Demersuri pentru refacerea vechiului patinoar s-au făcut încă din 2013, când au fost aprobați indicatorii tehnico – economici aferenți studiului de fezabilitate pentru modernizarea bazei sportive. În 2017 au început lucrări de refacere, însă doi ani mai târziu contractul a fost reziliat.
Consumatorii, dar și producătorii de produse alcoolice ar putea fi principalele victime ale deciziei guvernului de a majora accizele percepute “viciilor” cu aproximativ 5% de la 1 august. Fumătorii, în schimb, ar putea răsufla ușurați, cel puțin deocamdată, una din cele trei companii importante de pe piață publicând o listă cu prețuri neschimbate, în pofida creșterii accizei totale.
Fostul lider al PSD Liviu Dragnea, eliberat din penitenciar în 15 iulie, susține că în seara de 10 august 2018, când a fost reprimat violent mitingul diasporei, el era la Neptun și bea vin rece împreună cu mai mulți prieteni, "cu soțiile, cu logodnicele", iar toate informațiile depre protest le-ar fi aflat de la televizor.
Curtea de Apel București a decis redeschiderea dosarului „10 august” vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei.
Ministrul Justiției, Stelian Ion, a ieșit vineri din minister la discuții cu protestatarii din fața instituției, crezând că aceștia reclamă închiderea dosarului 10 august. De fapt, aceștia erau angajați care protestau în apărarea patronului, căruia autoritățile i-au făcut dosar penal pentru conducere fără permis.
Președintele Klaus Iohannis îi cere ministrului Justiției, Stelian Ion, să „explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat”.
Tribunalul București răspunde reacțiilor critice din spațiul public generate de decizia instanței prin care a fost clasat definitiv dosarul 10 august și scapă de răspundere penală foștii șefi ai Jandarmeriei pentru intervenția violentă la mitingul diasporei. Tribunalul susține că decizia a fost luată "pe baza dispozițiilor legale incidente cauzei și pe baza probatoriului administrat pe parcursul fazelor procesuale specifice, nu pe bază de emoții și sentimente".
Dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, a decis marți Tribunalul București, care a respins cererea DIICOT de redeschidere a anchetei.
Patru membri ai grupului parlamentar PNL vor să modifice Legea Jandarmeriei pentru a obliga forțele acesteia ca, în cazul în care consideră că situațiile cu care se confruntă în teren impun folosirea de substanțe lacrimogene, să includă în somațiile prealabile adresate obligatoriu înainte de intervenție persoanelor considerate agresive și informații tehnice despre substanțele respective.
Cărție electronice de identitate, cu cip, care vor conține date biometrice ale titularului, cum ar fi amprente, vor deveni obligatorii din august 2021, a declarat Marian Murguleț, secretar de stat Tehnologia Informației - Chief Information Officer (CIO) în Guvern, la o conferință organizată de revista Comunicații Mobile.
Procurorul-șef al DIICOT a admis plângerile formulate împotriva Ordonanței din data de 26.06.2020, care clasa parțial acuzații din Dosarul 10 august și a dispus redeschiderea urmăririi penale. Șefii Jandarmeriei sunt din nou vizați de anchetă.
Dosarul violențelor de la protestul din 10 august 2018, din Piața Victoriei, a fost clasat în ceea ce privește săvârșirea de acțiuni împotriva ordinii constituționale, dar și în ceea c eprivește acuzațiile la adresa coordonatorilor intervenției forțelor de ordine, iar urmărirea penală pentru purtare abuzivă, abuz și neglijență în serviciu a fost declinată către Parchetul Militar, anunță miercuri DIICOT. De asemenea, a fost clasat dosarul și în ceea ce privește acuzațiile de abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă, participație improprie la fals intelectual participație improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participație improprie la purtare abuzivă împotriva coordonatorilor acțiunii forțelor de ordine, Laurențiu Cazan, Mihai Dan Chirică, Gheorghe Sebastian Cucoș și Ionuț Cătălin sindile
Guvernul Orban a decis, marți, prin ordonanță, preluarea de către ministerele de resort a investițiilor în regim de parteneriat public-privat, inițiate în fosta guvernare Dăncilă, precum autostrăzile Comarnic-Brașov și Tg. Neamț-Iași. În decurs de maximum 10 zile după adoptarea ordonanței, ministerele vor prezenta în ședință de Guvern un nou plan de derulare a acestor proiecte, inclusiv mod de finanțare și termene de execuție.
Guvernul Orban va modifica, prin ordonanță, reglementările în vigoare privind investițiile în regim de parteneriat public-privat și va anula procedurile de contractare a investițiilor de acest tip inițiate de CNSP pentru autostrada Comarnic-Brașov și autostrada Tg. Neamț-Iași.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a declarat pentru News.ro că au fost desecretizate de către Jandarmeria București convorbirile vizând mitingul din 10 august 2018, din Piața Victoriei, și acestea vor fi trimise luni procurorilor. Ministrul a precizat că în total sunt 250 de ore, din acestea fiind desecretizate 248.
Viitorul eventual cabinet guvernamental Orban intenționează să demareze construcția autostrăzii Comarnic - Brașov în parteneriat public-privat, așa cum își propusese și Guvernul Dăncilă. Executivul demis a renunțat brusc să construiască autostrada în parteneriat public-privat, proiectul fiind declarat de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) drept obiectiv strategic de interes național și, astfel, ar fi urmat să fie finanțat cu prioritate din fonduri bugetare. Liberalii mai analizează și ideea unui inel feroviar în jurul Capitalei.
Canicula din București au făcut ca până la or 18:00, doar 2.000 de protestari să se strângă în Piața Victoriei, în pofida faptului că organizatorii estimau o prezență de 250.000 de manifestanți.
Proiectul autostrăzii Comarnic - Brașov a fost declarat astăzi de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) drept obiectiv strategic de interes național și ar trebui finanțat acum cu prioritate din fonduri bugetare. Decizia vine însă după ce Guvernul a renunțat brisc să construiască autostrada în parteneriat public-privat cu consorțiul turco-chinez care s-a arătat interesat de proiect.
Guvernul renunță la ideea realizării autostrăzii Comarnic - Brașov în parteneriat public-privat cu consorțiul turco-chinez care s-a arătat interesat de proiect, premierul Viorica Dăncilă spunând că vrea declararea în CSAT a acestei autostrăzi ca fiind de importanță națională și realizarea acesteia din fonduri guvernamentale.
Guvernul va finaliza în perioada imediată negocierile cu asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia) pentru construcția și operarea în regim de parteneriat public-privat a autostrăzii Ploiești - Brașov, proiect estimat la 1,36 miliarde de euro, după cum a anunțat anterior Profit.ro.
Ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, spune că proiectul autostrăzii Ploiești-Brașov urmează să fie făcut în parteneriat public-privat și întrebat dacă va fi realizat de o companie din China, cum a anunțat în exclusivitate Profit.ro, afirmă: "Nu știu, așa am auzit și eu...".
Guvernul va începe în perioada imediată negocierile cu asocierea formată din companiile China Communications Construction Company Ltd (China) și Makyol Insaat Sanayi Turizm (Turcia) pentru construcția și operarea în regim de parteneriat public-privat a autostrăzii Ploiești - Brașov, proiect estimat la 1,36 miliarde de euro, conform datelor obținute de Profit.ro.
Companii din Austria, Turcia, Spania și China se luptă pentru a obține de la statul român contractul de realizare a autostrăzii Ploiești - Brașov, în parteneriat public-privat, valoarea contractului, promis în documentație că va fi atribuit pe baza celui mai bun raport calitate - preț, fiind indicată la 1,3 miliarde de euro, cu o durată a înțelegerii și a concesiunii de 24 de ani. Profit.ro a anunțat în luna august că autostrada pregătită spre Brașov ar urma să fie exploatată în regim de autostradă cu taxă, astfel încât să fie amortizată la nivel de costuri, taxa de utilizare a autostrăzii care va fi plătită de un autoturism putând fi indexată la data de 1 martie a fiecărui an. Informația a fost confirmată ulterior în documentație, unde se vorbește despre acest regim de taxare.