Acum un an, Executivul a introdus o nouă impozitare pentru banii primiți sub formă de bacșiș, prin care se estima că se vor colecta 95 de milioane de lei, însă suma reală nu se ridică la așteptări.
Încasările statului din impozitul pe bacșiș, taxă reglementată de la 1 ianuarie anul acesta, se ridică la aproape 6 milioane de lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro pentru perioada ianuarie-mai. Mai mult de jumătate din sumă, 3,2 milioane de lei, reprezintă impozit reținut și virat de barurile și restaurantele din București, în timp ce la polul opus, în județul Vaslui s-a plătit în toată această perioadă impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună.
Solicitările de bacșiș devin tot mai frecvente la casele de marcat unde oamenii își scanează singuri produsele în cafenele, stadioane și aeroporturi – iar clienții nu sunt încântați să dea bani în plus aparatelor, scrie Business Insider, care citează The Wall Street Journal.
Odată cu fiscalizarea, bacșișul pare să fi intrat în pământ. Datele Ministerului de Finanțe arată că, în cele trei luni de când generozitatea este taxată cu 10%, clienții restaurantelor și cafenelelor ar fi lăsat chelnerilor doar 11 milioane de lei. E ridicol, spun analiștii economici. În ciuda eforturilor statului de a legifera în domeniu, bacșișul rămâne într-o zonă gri a economiei.
Administratorii/proprietarii de localuri nu ar trebui să mai folosească acel mecanism cu borcanul pe bar, unde cineva își pune bani, pentru că nu mai este legal, a afirmat președintele ANAF, Lucian Heiuș, menționând că Fiscul nu a efectuat încă verificări în acest sens.
S-au împlinit primele luni de când a intrat în vigoare legea impozitării bacșișului. Pentru că în primele zile ale anului, mai mulți comercianți se plângeau că au fost luați pe nepregătite, am vrut să vedem dacă lucrurile s-au îmbunătățit. Astăzi, prezența bacșișului pe bonul fiscal este o normalitate, atât pentru clienți, cât și pentru ospătari, doar că legea nu îi mulțumește chiar pe toți.
După 7 (șapte) ani de discuții și dezbateri între decidenți, industria ospitalității și opinia publică, ceea ce s-a numit „Legea bacșișului” a devenit realitate. La fel de bine s-ar fi putut numi și „Legea ieșirii din ipocrizie„ sau „Legea care permite plata bacșișului cu cardul de credit” ori în alte feluri care explică mai bine ceea ce a condus la dezbateri și, în final, la actul normativ respectiv.
Statul își ia partea din niște bani care în trecut erau fiscalizați puțin spre deloc, firmele își ating un obiectiv pe care îl au de mai mulți ani. Singurii care pierd sunt chelnerii.
Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege prin care bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe nota pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerați venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA. Nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Președintele Iohannis a promulgat proiectul de lege prin care bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe nota pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerați venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA. Nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe nota pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerați venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. Nerespectarea prevederilor legate de bacșiș va fi considerată contravenție, sancționată cu amendă cuprinsă între 2.000 lei și 4.000 lei.
Organizația Patronală a Hotelurilor și Restaurantelor din România (HORA) apreciază că legalizarea bacșișului, decizie anunțată în premieră de Profit.ro, nu va reprezenta o măsură de supraimpozitare, ci una cu impact 100% pozitiv asupra tuturor celor care activează în această industrie, oferind și o nouă posibilitate de a lăsa bacșiș - cash sau card - inclusiv în cazul plăților cu cardul.
Bacșișul va fi evidențiat, începând cu 1 ianuarie 2023, atât pe o notă pe plată, cât și pe bonul fiscal. Sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite integral angajaților, iar banii din această sursă ai angajaților vor fi considerate venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale și fără a intra în sfera de aplicare a TVA, conform unui proiect de lege căruia comisia de buget i-a întocmit raport de adoptare, relevă datele Profit.ro.
Bacșișul e probabil unul dintre cele mai controversate subiecte când vine vorba de răsplătirea serviciilor de care avem nevoie. Cât se lasă bacșiș? Ce anume determină valoarea bacșișului? Care sunt motivele care influențează lăsarea unui bacșiș? Trebuie să lași bacșiș? Acestea au fost întrebările de la care am pornit pentru a afla obiceiurile românilor în acest sens.
Cotațiile bitcoin au revenit peste pragul psihologic de 50.000 de dolari în tranzacțiile de joi, pe fondul unui raliu extins pe piața criptomonedelor, ajunsă la o capitalizare de peste 2,3 trilioane de dolari.
Premierul Cîțu a declarat că este de acord cu ”transparentizarea” bacșișului, dar are rezerve față de impozitarea acestuia. Șeful Executivului arată că dorește să discute cu cei care primesc bacșișul, înainte de a lua o decizie cu privire la impozitare.
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, a reușit să treacă, miercuri, de votul senatorilor nu mai puțin de 8 proiecte de legi, pe care le-a depus anterior în calitate de senator. Deși pe ordinea de zi au fost trecute pentru dezbatere, în total, 120 de proiecte legislative și aprobaseră prelungirea programului, senatorii PSD și UDMR nu au mai asigurat cvorum pentru discutarea acestora, după ce au votat proiectele lui Teodorovici.
Bacșișul va fi evidențiat pe bonul fiscal, sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite exclusiv angajaților, iar veniturile din bacșiș ale angajaților vor fi considerate venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, prevede un proiect de lege adoptat astăzi de Senat. Mediul de afaceri a cerut aceste modificări, iar în august Ministerul Finanțelor a prezentat un proiect în acest sens. Proiectul Finanțelor nu a mai ajuns să fie discutat de Guvern, iar senatorul Eugen Teodorovici, de asemenea ministru al Finanțelor în guvernul Dancilă, a depus un proiect de lege identic în Senat. Proiectul votat astăzi în Senat modifică și Loteria bonurilor fiscale, de asemenea inițial un proiect al Ministerului Finanțelor preluat de Teodorovici.
Ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, care este și senator, a depus la Parlament nu mai puțin de 10 proiecte de lege, pregătite anterior ca ordonanțe de ministerul pe care îl conduce și care prevăd impozitarea pensiilor peste 7.000 lei, modificarea programului Prima Casă, fiscalizarea bacșișului și alte modificări ale Codului Fiscal. Potrivit informațiilor Profit.ro, Teodorovici ar fi vrut să introducă toate aceste proiecte în ședința de săptămâna trecută a Guvernului, dar premierul Dăncilă a refuzat pe motiv că proiectele nu aveau avizele necesare.
Bacșișul primit de la clienți de angajații din industria HoReCa variază între 0 lei pe lună, în cazul unor hoteluri sau restaurante în care tips-ul le revine patronilor, iar angajații au venituri fixe mai mari, care acoperă diferența, și 4.700 de lei pe lună, însă media bacșișului lunar primit de un angajat în domeniu este de 1.000 de lei, potrivit unui sondaj la care au participat 4.000 de persoane, realizat de OLX și transmis Profit.ro de către Federația Industriei Hoteliere din România (FIHR).
Odată cu sezonul estival, au reapărut și discuțiile privind principalele probleme cu care se confruntă sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbătute a fost reglementarea bacșișului.
Federația Patronatelor din Turismul Românesc a anunțat vineri că este de acord cu fiscalizarea și impozitarea bacșișului și a propus în cadrul dezbaterilor ca angajatorii care dețin structuri de primire turistice cu funcțiuni de cazare clasificate să poată înregistra un procent de maximum 8% din veniturile obținute din această activitate ca sume asimilate bacșișului, înregistrate în contabilitate, urmând a fi distribuite salariaților in conformitate cu prevederile legale.
Bacșișul va fi evidențiat pe bonul fiscal, sumele provenite din bacșiș vor fi distribuite exclusiv angajaților, iar veniturile din bacșiș ale angajaților vor fi considerate venituri cu reținere la sursă, fără să fie cuprinse în baza de calcul a contribuției de asigurări sociale. Ministerul Finanțelor a pus în dezbater publică un proiect de ordonanță care introduce aceste modificări, solicitate de mediul de afaceri. Recent, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, președintele ANAF, Mirela Călugăreanu s-au întâlnit cu reprezentanții mediului privat pentru a discuta această măsură.
Bacșișul pe care românii îl lasă în baruri și restaurante va fi opțional, ca și până acum, însă va fi trecut pe nota de plată, cel mai probabil din această toamnă. Modificarea, estimată că ar urma să dubleze veniturile angajaților din domeniu, a fost convenită astăzi de reprezentanții industriei cu ministrul de Finanțe.
Operatorii din turism cer din nou legalizarea bacșișului, argumentând că astfel va fi stimulată forța de muncă din domeniu, măsură pe care au solicitat-o în mai multe rânduri și care a fost, inițial, aprobată, dar retrasă la scurt timp.