Banca Națională a României se arată din nou ”deosebit” de îngrijorată cu privire la accelerarea deficitului de cont curent în ultimul an, care reprezintă un factor de presiune pe deprecierea leului și un simptom al problemelor de competitivitate din unele sectoare ale economiei. Banca centrală se așteaptă ca majorarea salariilor în prima parte a lui 2023 să fie limitată de costurile mai mari ale firmelor cu energia și materiile prime. Pe de altă parte, dinamica inflației este așteptată să încetinească și să revină la o singură cifră din a doua parte a anului.
Deficitul contului curent a continuat să se adâncească în octombrie și soldul la 10 luni a depășit cu 38% nivelul înregistrat pe întreg anul 2021. Situația poziției externe este considerată ”deosebit de îngrijorătoare” de către banca centrală. La finele anului deficitul ar putea trece de pragul de 10% din PIB, nivel atins ultima oară înaintea crizei financiare și economice. Chiar dacă investițiile străine directe au continuat să crească și se îndreaptă spre un nivel nominal record în acest an, acestea nu reușesc să acopere ieșirile de bani generate mai ales de balanța negativă din comerțul cu bunuri.
Banca Națională a României consideră ”deosebit de îngrijorătoare” creșterea deficitului de cont curent la un nivel peste așteptări în acest an și menținerea lui la un nivel ridicat și în 2023, ca urmare a riscurilor asupra inflației, costurilor de finanțare și a sustenabilității creșterii economice. BNR vede o încetinire a dinamicii produsului intern brut pe parcursul anului viitor și se așteaptă și la frânarea dinamicii salariilor în viitorul apropiat.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august și deficitul pe primele 8 luni este deja peste nivelul înregistrat pe întreg anul 2021, însă viteza cu care deficitul de cont curent se adâncește a scăzut pentru a patra lună la rând. Investițiile străine au continuat să crească și sunt cu aproape jumătate peste nivelul de anul trecut și la ritmul actual ar putea depăși recordul nominal stabilit în 2008. Crește și datoria externă, mai ales în sectorul privat, pe fondul creditelor comerciale mai mari.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în iulie. Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 14,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde de euro în primele 7 luni din 2021, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a deteriorări balanței veniturilor primare. Investițiile străine directe au continuat să crească. Au crescut însă și datoriile externe ale firmelor, îndeosebi cele comerciale.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 71% la jumătatea anului comparativ cu aceeași perioadă din 2021 până la 12,3 miliarde de euro, în condițiile creșterii puternice a deficitului comercial și a ieșirilor nete mai mari de fonduri primare. Vestea bună este că investițiile străine directe au continuat să crească, însă acestea finanțează doar în proporție de o treime deficitul de cont curent, față de jumătate anul trecut.
Deficitul de cont al balanței de plăți a ajuns la 7,57 miliarde de euro în intervalul ianuarie-aprilie din acest an, față de 4,11 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica contului curent a continuat să se înrăutățească, pe fondul creșterii importurilor nete de bunuri și al ieșirilor de bani din contul veniturilor primare. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să crească.
Deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a adâncit de la 2,7 miliarde de euro în primele trei luni din 2021 la circa 4,7 miliarde de euro în primele trei luni din acest an, pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii pe deficit al contului de venituri primare. Investițiile străine directe au continuat să crească.
Deficitul de cont curent a crescut în 2021 cu 55% la aproape 17 miliarde de euro, cu 6 miliarde peste nivelul din 2020. Comerțul cu bunuri a generat cea mai mare parte din deteriorare, dar și balanța intrărilor din venituri a înregistrat date mai slabe. Pe de altă parte, date mult mai bune vin din zona investițiilor străine directe, unde fluxul a crescut de mai bine de două ori la 7,25 miliarde de euro, insuficient însă pentru a acoperi deteriorarea balanței de plăți.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în august. Deficitul de cont curent a spart pragul de 10 miliarde de euro pentru prima oară din 2008 încoace, chiar înainte de criza financiară. Vestea bună este că viteza de creștere a deficitului scade și investițiile străine directe continuă să recupereze.
Poziția externă a României s-a înrăutățit în primele 7 luni din 2021 comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit la peste 9 miliarde de euro, față de 5,35 miliarde de euro în 2020, pe fondul creșterii mai rapide a importurilor de bunuri în comparație cu exporturile. Investițiile străine directe și-au continuat recuperarea.
Banca Națională a României se așteaptă la un avans considerabil mai înalt al dinamicii economiei în acest an decât era estimat anterior, pe fondul creșterii consumului și a investițiilor. Creșterea economică ar urma să se tempereze anul viitor la nivelurile de dinainte de pandemie. Banca centrală arată că apar din nou presiuni pe piața muncii, care forțează creșterea salariilor în unele sectoare. Riscuri vin din evoluția pandemiei, din creșterea adâncirea deficitului de cont curent, dar și din situația fiscal-bugetară.
Poziția externă a României nu arată bine la jumătatea anului. Deficitul de cont curent a crescut cu trei sferturi față de primele șase luni din 2020 la 7 miliarde de euro. Deficitul comercial e mai mare, dar s-a adâncit și deficitul din balanța de venituri primare, în timp ce excedentul de la venituri secundare și servicii a scăzut. O veste bună este creșterea investițiilor străine directe după un an trecut foarte slab, dar acoperirea deficitului de cont curent rămâne scăzută.
Banca Națională a României remarcă creșterea economică peste așteptări din acest an și recuperarea mult mai rapidă a pierderilor generate de restricțiile economice de anul trecut. Revenirea consumului intern se face printr-o creștere a deficitului comercial, care împreună cu încasările mai mari de dividende ale firmelor străine și cu încasările mai mici de fonduri europene a dus la adâncirea deficitului de cont curent, cu o dinamică considerată deosebit de preocupantă de către conducerea băncii centrale. Unii membrii ai Consiliului de administrație atenționează că deficitul extern reprezintă un risc la adresa stabilității cursului de schimb.
Deficitul contului curent s-a adâncit cu 85% la 5,95 miliarde de euro în perioada ianuarie-mai 2021, în comparație cu aceeași perioadă din 2020. Evoluția vine pe fondul creșterii deficitului comercial și al trecerii balanței primare de pe excedent pe un deficit abrupt, ca urmare a încasărilor firmelor străine din dividende. Pe de altă parte, investițiile străine directe au continuat să recupereze.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit de mai bine de două ori în primele patru luni din 2021 față de aceeași perioadă din anul trecut, confirmând deteriorarea din primul trimestru. Comerțul are cea mai mare influență în dezechilibrul balanței externe, dar veniturile primare au trecut subit pe deficit, ca urmare a plăților de dividende către firmele străine, în timp ce veniturile secundare stau mai rău decât anul trecut. Pe de altă parte investițiile străine arată o revenire viguroasă și arată o creștere mai amplă decât în anii de dinainte de pandemie.
Deficitul contului curent al balanței de plăți a ajuns la 3,401 miliarde de euro în primele cinci luni ale anului, crescând cu 837 milioane de euro, respectiv 32%, de la cele 2,564 miliarde de euro ale deficitului din perioada ianuarie - mai 2018.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu 38,5% la 2,3 miliarde de euro în primele patru luni din 2019, de la 1,66 miliarde de euro în perioada ianuarie-aprilie 2015, pe fondul creșterii mai accelerate a importurilor de bunuri și servicii în comparație cu exporturile. Totodată, investițiile străine directe sunt în scădere și acoperă doar parțial deficitul.
Deficitul contului curent al balanței de plăți s-a adâncit în 2018 la 9,41 miliarde de euro, de la 5,97 miliarde de euro în 2017, pe fondul creșterii importurilor de bunuri și a excedentelor mai mici din exporturile de servicii și a reducerii veniturilor secundare.
Poziția externă a României a continuat să se deterioreze în octombrie în condițiile în care deficitul contului curent pentru primele zece luni ale anului a atins 7,99 miliarde de euro cu 52% peste nivelul de 5,27 miliarde de euro înregistrat în perioada similară din 2017. Evoluția vine pe fondul importurilor ridicate de bunuri și îngrijorător este că a crescut și viteza de acumulare a deficitului. Există și vești bune dinspre evoluția investițiilor străine, care au revenit la un nivel peste cel din 2017, după o creștere de 1 miliard de euro într-o lună.
În luna ianuarie 2018, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un excedent de 216 milioane euro, comparativ cu 258 milioane euro în luna ianuarie 2017, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.
Deficitul contului curent al balanței de plăți, care include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state, a crescut cu 412 milioane de euro în august față de iulie la peste 4 miliarde de euro, mai ales ca urmare a creșterii importurile de bunuri, neacoperite de exporturi suficiente. Deficitul de cont curent este cu 52% mai mare decât cel înregistrat în perioada ianuarie – august 2016, arată datele publicate de Banca Națională a României.
Deficitul contului curent al balanței de plăți, care include sumele încasate și cele plătite de România în relațiile comerciale cu celelalte state, a crescut cu aproape 886 de milioane de euro în iulie față de iulie, la 3,6 miliarde de euro, pe fondul importurilor în creștere de bunuri. Față de perioada ianuarie-iulie 2016, deficitul înregistrat e mai mare cu 1,4 miliarde de euro. În valori absolute, contul curent înregistrează cel mai adânc deficit de după 2008.
Contul curent al balanței de plăți a fost pe un excedent de 416 milioane de euro în ianuarie, aproape dublu față de cel din aceeași lună a anului trecut. Datele privind importurile de bunuri și servicii s-au deteriorat și mai mult, însă, față de anul trecut.
Deficitul de cont curent s-a adâncit cu aproape 2,2 miliarde de lei față de 2015, ca urmare a creșterii importului de bunuri și a înrăutățirii contului veniturilor primare.