Banca Centrală Europeană a raportat recent [2] prima sa pierdere operațională anuală din 2004 încoace. Pierderile sale pentru 2023 s-au ridicat la 1,3 miliarde de euro (1,41 miliarde de dolari), în urma eliberării a 6,6 miliarde de euro din provizionul pentru riscuri financiare. În tratamentul său contabil al acestei pierderi, BCE se bazează pe același truc înșelător ca și Consiliul Rezervei Federale al SUA, care a inventat o categorie de "active amânate" pentru a face față pierderilor excesive.
Credibilitatea și independența băncilor centrale din întreaga lume vor fi în pericol, dacă inflația ridicată nu va fi adusă sub control, a avertizat șeful Băncii Reglementelor Internaționale (BRI).
Cererea de aur în rândul băncilor centrale a atins un nivel record în primul trimestru, chiar dacă cererea globală globală a prezentat ”o imagine mixtă”, conform Consiliului Mondial al Aurului (WGC), transmite CNBC.
Invitat la Gala Premiilor Profit.ro, profesorul de la Harvard Lawrence Summers spune că inflația și condițiile din piața muncii ar urma să conducă la o frânare a celei mai mari economii a lumii. Creșterile bursiere din aceste zile îl surprind pe fostul economist-șef al Băncii Mondiale și avertizează că investitorii nu iau încă în calcul magnitudinea impactului unei eventuale recesiuni asupra câștigurilor corporațiilor.
Băncile centrale din piețele emergente au continuat să reducă ratele dobânzilor de referință în iulie, pentru a 18-a lună consecutivă, în încercarea de a stimula economiile locale, puternic afectate de pandemia de Covid-19.
Acțiunile europene se apreciază puternic în prima parte a tranzacțiilor marți, pe fondul optimismului generat de noi măsuri de stimulare anunțate de băncile centrale din SUA și Japonia.
Marile bănci centrale cumpără active dintr-o gamă tot mai largă de obligațiuni guvernamentale, datorii corporative și credite de consum, pentru a ajuta companiile și populația să reziste pe parcursul pandemiei de coronvitus, și nimeni nu știe dacă se vor putea opri, relatează Reuters.
De la începutul crizei, băncile centrale au operat tăieri de dobândă în echivalent cu mai mult de 3 puncte procentuale la nivel agregat și au angajat echivalentul a 10% din PIB-ul mondial în stimulente monetare și 5 trilioane de dolari de noi cheltuieli guvernamentale. Lumea se îndreaptă către recesiune, pentru multe țări va fi cea mai importantă scădere economică din ultimele decenii.
Reluarea politicilor de relaxare monetară riscă să creeze o bulă a activelor, avertizează șeful gigantului elvețian UBS, în condițiile în care marile bănci centrale par pregătite să ofere noi stimuli piețelor.
Economiștii de la Citigroup estimează că Rezerva Federală Americană va reduce dobânda-cheie cu 0,50 de puncte procentuale în luna iulie.
Încetinirea ritmului de creștere a economiei mondiale ar putea amenința independența băncilor centrale și ar putea da naștere la solicitări privind extinderea misiunii băncilor centrale dincolo de țintirea inflației, susțin analiștii agenției de evaluare financiară Fitch Ratings, transmite Bloomberg.
Cele mai mari achiziții de aur efectuate de băncile centrale după anul 1967 au contribuit la un avans de 4% al cererii mondiale de metal galben în cursul anului trecut, a anunțat joi Consiliul Mondial al Aurului (WGC), transmite Reuters.
Stimulii introduși de autoritatea de politică monetară a SUA post-criză sunt retrași într-o manieră tot mai accelerată. Deja de pe bilanțul Rezervei Federale Americane au fost îndepărtate titluri de stat în valoare de 152 miliarde dolari și obligațiuni cu acoperiri în ipoteci de 73 miliarde dolari. Din octombrie, viteza de retragere a lichidităților ar urma să urce la 50 miliarde dolari. Investitorii sunt atenți la comportamentul piețelor după retragerea dolarilor care au antrenat creșterile de pe bursă și de pe segmentul bondurilor.
Guvernatorul Băncii Canadei, Stehpen Poloz, a declarat că deciziile de politică monetară ale instituției pe care o conduce vor veni în funcție de datele macroeconomice, într-un context în care este greu de evaluat efectul tarifelor impuse de SUA pentru o serie de piețe.
Suedia este una dintre țările în care este folosit cel mai puțin cash în tranzacții, iar guvernatorul celei mai vechi bănci centrale din lume a făcut apel la introducerea unei legislații care să asigure sistemul de plăți digitale ca un bun public. O parte din suedezi devin, însă, tot mai conștienți de vulnerabilitatea cetățenilor în cazul absenței cash-ului. „Când ai un sistem integral digital, ești lipsit de arme pentru a te apăra în cazul în care cineva îl închide”, spune liderul unui ONG care militează pentru păstrarea relevanței cash-ului.
Plasamentele externe ale Băncii Naționale a Elveției i-au adus un profit de 49 miliarde franci, contribuind la un profit record a instituției, care depășește câștigurile unor mari companii sau grupuri financiare de pe Wall Street.
Administratorul de active financiare care a anunțat lansarea unui fond dedicat investițiilor în criptomonede își amână decizia, avertizând că bitcoin ar putea scădea cu aproape 50% față de nivelurile actuale. Fostul congresman american Ron Paul spune că atât pe bursă, cât și pe bitcoin sunt baloane speculative care au aceași cauză: creditul excesiv.
Acțiunile americane reprezintă peste 10% din rezerva internațională de 796 miliarde franci a Băncii Naționale a Elveției. Ultima raportare pentru 30 septembrie indica un portofoliu la New York de 87,8 miliarde dolari, cu 4% mai mari decât la jumătatea anului. Listate pe bursa de la Zürich, acțiunile Băncii Naționale a Elveției au crescut cu peste 100% de la jumătatea verii și în prezent.
Albert Edwards, analist la banca franceză Societe Generale, spune că un balon speculativ a fost inflamat în acești ani de băncile centrale, care "în mod schizofrenic" simulează măsuri în sens prudențial. La spargerea acestuia, furia cetățenilor se va îndrepta către zona îndreptățită, cea a bancherilor centrali.
Acțiunile Băncii Naționale a Elveției au depășit în aceste zile, pentru prima dată în istorie, reperul de 3.000 de franci elvețieni pe unitate pe bursa de la Zürich, fiind tranzacționate la valori triple față de cele din ultimii 2 ani. Instituția are în portofoliu acțiuni în valoare de zeci de miliarde de dolari ale unor companii cu nume mari din economia americană, precum Microsoft, Apple, Johnson & Johnson, Facebook, Exxon Mobil sau Procter & Gamble.
De la începtul anului, cel mai important acționar de portofoliu nerezident de la bursa românească, grupul de fonduri „vulturești” al lui Elliott Management, a vândut acțiuni Fondul Proprietatea de aproape 130 milioane dolari. Proprietarul Paul Singer este îngrijorat de posibilitatea dezlănțuirii unei crize la pierderea încrederii piețelor în factorii de decizie și băncile centrale care au orchestrat o „revenire distorsionată” după 2008. „Nu cred că sistemul financiar este solid.”
Daniel Tarullo, membru al board-ului guvernatorilor a băncii centrale a SUA, a declarat că va demisia, ușurând astfel calea președintelui american Donald Trump pentru o reformă a sistemului bancar.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan spune că, pentru o economie mai dinamică, Turcia are nevoie de rate de dobândă scăzute, după modelul țărilor dezvoltate, care i-ar impulsiona pe micii intreprinzători și ar diminua șomajul. „Reduceți dobânzile astea, frate!”.
Dinamica prețurilor locuințelor din China și a creditului atrage atenția guvernatorului băncii centrale din această țară. Zhou Xiaochuan spune că este atent la creșterile cotaților din imobiliare și că are în vedere măsuri pentru a promova o piață de real estate sănătoasă.
Bill Gross, cel care la PIMCO a avut în administrare active de aproape 2.000 miliarde dolari, spune că politicile de tipărire de bani ale băncilor centrale mizează pe dublarea pariurilor și este mai potrivită pentru cazinourile din Las Vegas. „Nu se poate încheia bine.”