Scumpirea energiei dă mari bătăi de cap Băncii Naționale a României, care și-a modificat puternic în sus prognoza de inflație pentru a treia oară în acest an, mai ales ca urmare a creșterii prețurilor la electricitate, gaze naturale și a carburanți. O parte din scumpirea curentului vine din creșterea prețurilor pentru certificatele pentru emisia de dioxid de carbon, ca urmare a politicilor la nivelul Uniunii Europene, arată banca centrală. Proiectele de energie verde anunțate ar putea aduce, însă, un boom de investiții similar celui din perioada 2009-2014.
Banca Națională a României a majorat de la 4,1% la 5,6% estimarea de inflație la finele acestui an și de la 3% la 3,4% estimarea pentru anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu indică creșterile de prețuri din energie drept principale responsabile pentru estimarea mai ridicată și admite că cifrele nu arată “chiar frumos”.
Rata anuală a inflației a surprins din nou negativ în iunie și a fost aproape de 4%. Nu numai că inflația e în afara țintei băncii centrale, dar prognoza BNR pentru finele anului s-ar putea dovedi prea optimistă, mai ales că urmează noi creșteri de prețuri la electricitate și gaze. Analiștii se așteaptă ca BNR să vină cu un control mai strict al lichidității în perioada următoare și să fie ultima bancă centrală din regiune care să ridice dobânda cheie, însă unii dintre ei estimează că rata de referință ar putea fi majorată încă din acest an.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, spune că economia este pe o traiectorie bună, după ce a reușit să recupereze încă din primul trimestru al acestui an pierderea cauzată de pandemia COVID-19. Deși notează creșterea presiunilor inflaționiste la nivel global, inclusiv ca efect al politicilor monetare ultrarelaxate ale marilor bănci centrale, Popa spune, la emisiunea Profit Live, că se așteaptă ca inflația să fie una tranzitorie – în timp ce în cazul BNR atitudinea mai conservatoare în fața cererilor de reducere a dobânzilor s-a dovedit corectă.
România a avut, în mai, a cincea mare creștere a prețurilor de consum din Uniunea Europeană, potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat.
Rata anuală a inflației va ajunge la 4,1% în decembrie 2021 și la 3% în decembrie 2022. Prognoza Băncii Naționale a României a fost majorată cu 0,7 puncte procentuale pentru acest an și cu 0,2 puncte pentru următorul, mai ales ca urmare a creșterii prețurilor la energie și a celor volatile la alimente.
Rata anuală a inflației IPC este anticipată a-și menține tendința ascendentă până la finalul anului, când va atinge nivelul de 3,4%, urmând să atingă nivelul de 2,8% la sfârșitul anului 2022, se arată în Raportul asupra inflației al Băncii Naționale a României.
Curentul electric s-a scumpit cu 18,3% în ianuarie, după ce bâlbele din liberalizarea pieței de energie electrică n-au adus cele mai bune oferte pentru consumatori, mulți rămânând cu prețurile ridicat de ultimă instanță. Electricitatea mai scumpă a ridicat inflația cu 1,3% față de decembrie și de la 2,1% la 3% în termeni anuali.
Banca Națională a României (BNR) ar putea reduce dobânda cheie cu încă 25 de puncte de bază, mutarea fiind posibilă chiar în acest trimestru, consideră analiștii grupului austriac Erste, proprietarul BCR
Datele privind inflația în septembrie au surprins piața cu o scădere a ratei anuale, față de o ușoară creștere așteptată de analiști. Economiștii se așteaptă astfel la o rată mai redusă a inflației pentru acest an, dar pe de altă parte nu cred că BNR va reduce dobânda cheie, aflată la cel mai ridicat nivel din UE.
Banca Națională a României (BNR) a scăzut prognoza de inflație pentru acest an la 2,7%, de la 2,8% cât arăta prognoza în primăvară, iar pentru anul viitor estimările privind rata anuală a inflației rămân la 2,5%, arată raportul asupra inflației publicat joi de Banca Națională a României (BNR), potrivit căruia revenirea economiilor, implicit și a celei a României, este de așteptat să fie una lentă. Potrivit raportului, economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei.
Banca Națională a României a redus prognoza de inflație pentru acest an la 2,8% și la 2,5% pentru finele anului viitor ca urmare a efectelor COVID 19 asupra cererii interne în perioada următoare. Banca centrală notează că perspectiva este marcată de incertitudini și că riscurile cele mai mari vin dintr-o creștere a cazurilor de infectare sau o revenire a contaminărilor în viitor care să ducă la o criză economică persistentă.
Scăderea abruptă a cotațiilor internaționale la petrol va aduce o inflație mai mică în Europa Centrală și de Est. România va înregistra una dintre cele mai reduse rate anuale ale inflației din regiune în 2020, după ce a fost campioană la creșterea prețurilor în anii anteriori. Dar acest lucru înseamnă și șanse mai mari ca Banca Națională să lase leul să se deprecieze, arată o analiză ING Bank.
Banca Națională a României a revizuit în scădere cu 0,1 puncte procentuale la 3% prognoza privind rata inflației la finele lui 2020 și a păstrat la 3,2% estimarea pentru 2021, în principal pe fondul unor prețuri mai mici la combustibili.
Rata anuală a inflației a urcat la 4% în luna decembrie a acestui an, de la 3,8% în noiembrie, în condițiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,08%, cele nealimentare cu 3,31% iar prețul serviciilor a înregistrat un avans de 4,16%, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS).
Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.
Banca Națională a României a redus de la 4,2% la 3,8% prognoza privind inflația la finele lunii decembrie 2019 și de la 3,4% la 3,1% prognoza pentru anul 2020, pe fondul scăderii prețului legumelor, petrolului și gazelor din ultima perioadă. Guvernatorul spune că inflația ar putea veni chiar mai aproape de ținta de maximum 3,5% în acest an dacă petrolul va continua să se ieftinească.
Banca Națională a României estimează că inflația se va menține peste ținta de maximum 3,5% la finele acestui an, dar rata anuală va fi mai mică decât estima anterior. Inflația ar urma să intre în țintă și să se mențină acolo, la un nivel mai mic decât cel din prognoza anterioară. Pe de altă parte, principalele riscuri vin din politica fiscală într-o perioadă electorală, încetinirea economiei zonei euro și războiul comercial.
Guvernatorul Mugur Isărescu spune că nu se așteaptă ca într-un an electoral să existe ajustări importante ale politicii fiscale, dar că acestea sunt necesare pentru ajustarea dezechilibrului extern, în condițiile în care echilibrarea nu se poate face doar printr-o depreciere a monedei naționale.
Banca Națională a României a menținut prognoza privind rata anuală a inflației al 4,2% pentru sfârșitul acestui an și a majorat cu 0,1 puncte procentuale la 3,4% estimarea pentru decembrie 2020. Inflația va rămâne, astfel, în afara țintei băncii centrale în acest an și ar urma să intre în țintă anul viitor.
Banca Națională a României estimează că inflația va rămâne peste intervalul țintă de 1,5-3,5% până la finele acestui an și că va reintra în acesta abia de anul viitor. Guvernatorul Mugur Isărescu adaugă, însă, că nu este exclusă posibilitatea ca inflația să intre în țintă, "cu noroc", prin scădera prețului internațional al petrolului, la fel cum s-a întâmplat în 2018.
Noul indice IRCC care a înlocuit ROBOR în calculul dobânzilor variabile la credite poate crește inflația, stimulând creditarea mai mult decât trebuie, consideră banca centrală, care discută în această perioadă cu Ministerul de Finanțe soluții de remediere a problemelor create prin felul în care a fost reglementat indicele, cu o distanță mare, de două trimestre, între perioada de calcul și cea de aplicare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, marți, la audierile din Parlament pentru un nou mandat la conducerea băncii centrale, că anul acesta România nu va mai fi campioana inflației în UE, estimând că Ungaria va avea cea mai mare inflație. Isărescu i-a liniștit totodată pe parlamentari susținând că euro nu va ajunge la o rată de schimb de 5 lei și respingând teoria unei crize financiar-economice iminente.
Rata anuală a inflației, care măsoară evoluția prețurilor de consum în ultimul an, a scăzut ușor în mai, la 4,10%, după ce urcase în aprilie la 4,11%, în condițiile în care cartofii s-au scumpit cu 55,27% doar în ultimele cinci luni, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS).