Guvernul ia în calcul să nu mai efectueze în acest an o rectificare bugetară, o premieră având în vedere că era și singura programată pentru 2023, și să regleze situația prin Fondul de rezervă. Informația, inițial disponibilă din surse guvernamentale, a fost confirmată pentru Profit.ro de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Deficitul bugetar al României ar putea crește, în acest an, până la 5,7%, ca urmare a implementării legii privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, spune premierul Marcel Ciolacu.
Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie într-un ritm mai alert și a ajuns la 3,56%, iar Ministerul Finanțelor, deși este mulțumit de modul în care au încetinit în general cheltuielile statului, pregătește o restricție majoră pentru autoritățile locale care obișnuiesc să cheltuiască pe final de an sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor de lei, pe diverse bunuri și servicii, doar să nu rămână cu bani necheltuiți pe care să îi returneze la buget, a declarat, într-un interviu acordat Proft.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Profit.ro a scris recent că în 7 din ultimii 10 ani, deficitul bugetar din noiembrie și decembrie a fost de peste 2% din PIB, alimentat de obiceiul ordonatorilor de credite de a cheltui tot ce pot din bugetul alocat, chiar și pe achiziții care nu sunt necesare.
Colectarea veniturilor la bugetul statului a păstrat și în ultimele luni trendul înregistrat încă de la începutul acestui an, sumele strânse din taxe și impozite fiind și la nouă luni sub programul stabilit în linie cu bugetul votat pentru 2023, a declarat într-un interviu acordat Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Veniturile strânse de ANAF și Autoritatea Vamală Română (AVR) la buget au fost în primele nouă luni cu mai mult de 20 de miliarde de lei sub program, peste 16 miliarde de lei din această neîncasare de venituri fiind în responsabilitatea ANAF.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din anul 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații, întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, rectificare cu tăiere de venituri a mai fost în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Beatrice Speteanu, farmacist și președinte al Asociației Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor a declarat pentru News.ro că, în continuare, în farmacii sunt mari probleme legate de decontarea medicamentelor pentru pacienții cronici. În acest sens facturile la zi încă nu au fost plătite, spune Beatrice Speteanu. În această perioadă, medicamentele eliberate de farmacii sunt plătite chiar de către acestea. Sunt afectați în mod deosebit pacienții oncologici, dar și cei care au fibroză pulmonară. Zilele trecute pacienții nu și-au primit tratamentul de care au mare nevoie, fiind vorba și despre copii. Aproape toți pacienții din țară au fost refuzați din cauza fondurilor insuficente, spune Beatrice Speteanu.
PNL a transmis, sâmbătă, că modul în care funcționează piața jocurilor de noroc se va schimba fundamental, după aplicarea normelor prevăzute în ordonanța aprobată de Guvern. Contribuțiile plătite de firmele din domeniu vor aduce bugetului de stat un plus de 132 milioane lei pentru restul anului în curs și 450 milioane lei pentru întreg anul următor.
Erorile din cadrul cheltuielilor de la bugetul UE au crescut semnificativ în 2022, se arată în raportul anual al Curții de Conturi Europene (ECA).
Bugetele de apărare au redevenit, din păcate, o noțiune de calificare a unei puteri economice, a puterii unui stat important, a declarat, la Maratonul Afacerilor Germane în România, organizat de PROFIT NEWS TV, Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria și fost ambasador în Germania, care a adăugat că în acest context Germania este nevoită să se reînarmeze, să își revizuiască investițiile în propria industrie de armament.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 42,2 miliarde de lei, 2,65% din PIB, în primele opt luni din aces an. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 33 miliarde lei, 2,34% din PIB. Situația generală privind bugetul a fost anunțată de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, încă de pe 20 septembrie, înaintea termenului la care informațiile ar trebui să se publice, de 25 a lunii.
Cheltuielile din noiembrie și decembrie sunt, de obicei, cele mai mari din an pentru Guvern, acesta fiind perioada în care statul dă drumul banilor, ordonatorii de credite și primăriile se grăbesc să nu rămână bani necheltuiți, iar la buget ajung la plată facturi multe și pe sume mari. Guvernul speră să țină deficitul (diferența dintre venituri și cheltuieli) din ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, la 1,5% din PIB, a declarat pentru Profit.ro ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, și țintește un deficit de 5-5,5% din PIB pentru tot anul. Obiectivul de 1,5 pentru noiembrie și decembrie este unul destul de ambițios, având în vedere că Guvernul și-a asumat investiții foarte mari în acest an, multe dintre ele cu fonduri europene, unde nu-și permite să încetinească ritmul cheltuielilor.
Angajații din administrația federală și armata se pregătesc de câteva zile pentru shutdown. Dar, pe măsură ce termenul limită se apropie, iar democrații și republicanii par să fie în impas, închiderea pare din ce în ce mai inevitabilă, potrivit AFP.
Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.
Situația pare să nu se fi schimbat semnificativ comparativ cu situația anunțată de Profit.ro pentru primele două luni ale anului, anterior declanșării crizei privind veniturile la buget.
Guvernul, în urma ultimelor decizii luate în coaliție, a calculat că va colecta supliemntar la buget circa 2 miliarde lei, au declarat surse guvernamantele.
Bugetul programului "Tomata" - Ciclul I va fi suplimentat cu 13 milioane de lei, printr-o decizie ce va fi aprobată în ședința de Guvern de săptămâna viitoare, a anunțat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
Premierul Marcel Ciolacu s-a deplasat vineri, la Bruxelles, după cum a relatat Profit.ro, pentru a convinge Comisia Europeană că trebuie să accepte un deficit bugetar peste cel asumat, de 4,4% din PIB, ca urmare a efoturilor bugetare cauzate de războiul din Ucraina. Potrivit propriilor declarații, în timp ce Guvernul susține că ar fi cheltuit 3,5% din PIB în acest sens, incluzând aici și majorarea suplimentară a bugetului apărării, funcționarii Comisiei au calculat cheltuieli suplimentare pentru bugedt de doar 1,5%.
Prim-ministrul Marcel Ciolacu pleacă azi la Bruxelles, unde va avea o serie de întâlniri cu conducerea Comisiei Europene, pentru a stabili definitiv acceptul forului pentru majorarea deficitului bugetar, cu mențiunea clară că România nu va fi amendată cu 0,5% din PIB pentru depășire, așa cum prevede procedura de deficit excesiv. Conform unor surse oficiale din Guvern, premierul nu este de acord cu ideea, vehiculată și de funcționarii Comisiei, privind majorarea cotei TVA și eliminarea cotelor reduse, pentrui a menține ținta de deficit. Guvernul va păstra cota de 9% a TVA la alimente și medicamente și nu va majora cota de 19%. În schimb, va solicita ca majorarea de 0,5% a procentului din PIB pentru apărare să nu mai fie luată în calcul al deficit, argumentând și necesitatea majorării cu 0,5% a deficitului în urma cheltuielilor indirecte făcute de România din cauza războiului din Ucraina.
Ministrul Finananțelor, Marcel Boloș, a prezentat la Bruxelles planul de reducere a cheltuielilor bugetare și de noi măsuri fiscale, solicitând Comisiei Europene să accepte pentru anul acesta un deficit de 5,5%, deși doar cu o lună în urmă ministrul susținea că este exclus ca România să aibă un deficit mai mare de 5%. La mijlocul lunii iulie, Profit.ro a anunțat că Guvernul a ajuns la o înțelegere informală cu Comisia Europeană pentru depășirea țintei de deficit pentru acest an, iar, la finalul aceleiași luni, surse diferite din Ministerul Finanțelor și din Guvern au declarat Profit.ro că pentru anul 2023 a fost agreată cu reprezentanți ai Comisiei încadrarea într-un deficit de 5,5%.
ANAF a colectat și în iunie mai puțin decât prevede programul stabilit de către Ministerul Finanțelor pentru asigurarea veniturilor bugetare în acest an, astfel că, pentru prima jumătate a anului rămânerea în urmă față de program a trecut de 10 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza informațiilor primite de la ANAF, în urma unei solicitări de presă, corelate cu date obținute anterior de Profit.ro privind programul de coelctare stabilit de Finanțe pentru ANAF. Astfel, în primele șase luni, ANAF a transmis că a colectat 185,51 miliarde de lei, cu 10,3 miliarde de lei față de 195,82 miliarde de lei, totalul programului pentru primele șase luni, conform unor documente obținute de Profit.ro.
Parlamentul nu este convocat în sesiune extraordinară pentru a modifica proiectul pensiilor speciale, cum a fost avansat inițial, deoarece momentan sunt încă în lucru modificările și amendamentele la propunerea legislativă astfel încât să se plieze pe decizia CCR, care a declarat legea parțial neconstițională, spune prim-vicepreședintele PSD și ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
ANAF a transmis Ministerului Finanțelor, printr-un punct de vedere solicitat de către minister, că aplicarea în forma trimisă spre consultare a ordonanței de reducere a cheltuielilor cu aparatul bugetar, inclusiv prin desființarea unui număr mare de posturi vacante din sistemul public, ar conduce la "grave dezechilibre în activitatea instituției cu consecințe directe în diminuarea gradului de colectare a veniturilor bugetului", potrivit unui document analizat de Profit.ro. Desființarea posturilor vacante a fost inițiată de către Guvern cu scopul de a reduce cheltuielile, prin eliminarea unor posturi de conducere. Profit.ro a prezentat anterior, la sfârșitul lunii iunie, o situație detaliată a posturilor vacante din administrația publică.
Managerul Muzeului Național al Satului Dimitrie Gusti, conf.univ.dr. Paula Popoiu, afirmă că măsurile propuse de Guvern privind comasarea și desființarea unor instituții publice, printre care și cele de cultură, nu vor face decât să distrugă iremediabil instituții și puținii specialiști care mai rezistă în domeniu. Directorul muzeului mai arată că astfel de măsuri nu se justifică în măsura în care în România cultura este cel mai prost bugetată dintre țările fost comuniste.
Conducerea Asociației Managerilor de Muzee susține modificarea sau eliminarea anumitor dispoziții din proiectul ordonanței de urgență privind reducerea deficitului bugetar, deoarece măsurile propuse ar avea efecte nedorite asupra lucrătorilor din domeniul cultural.
Actualii guvernanți au reușit prin măsurile de reducere a chetuielilor și prin cele fiscale să bulverseze atât mediul bugetar, cât și pe cel privat, o noutate în ultimii ani, spune, la Maratonul Fiscalității, organizat de PROFIT NEWS TV, Dan Manolescu, președintele Camerei Consultanților Fiscali, fost secretar de stat la Finanțe. Acesta a mai arătat că, pentru a dovedi Comisiei Europene că ajustează deficitul bugetar, ar trebui ca acesta să fie în 2023 măcar de 5,5%, sub cel de anul trecut.