Rezultatele 1 - 25 din 175 pentru "bugetar"

Incertitudinile venite din situația fiscal-bugetară sunt deosebit de mari, în condițiile creșterii deficitului la mult peste 3% din produsul intern brut, și Guvernul ar putea fi nevoit să ia măsuri suplimentare de corecție, arată minuta celei mai recente ședințe de politică monetară a băncii centrale. Leul ar putea fi pus sub presiune de deficitul bugetar și cel de cont curent, arată BNR, în timp ce creșterea economică va decelera, dar ar trebui să rămână solidă.

Ministrul Finanțelor spune că Guvernul va reduce deficitul bugetar la 3,6% din PIB sau chiar la un nivel mai redus și transmite Băncii Naționale a României să reducă cât mai rapid dobânzile, dacă are vreo intenție în acest sens.

Guvernatorul Mugur Isărescu prezintă o prognoză mai bună privind inflația, dar avertizează din nou asupra problemei “acute” a deficitelor fiscale și contului curent în creștere și spune că rezolvarea este 100% politică și nu monetară.

Guvernatorul Băncii Naționale a României reia avertismentele cu privire la situația fiscală a țării, în condițiile în care legea votată în Parlament anul trecut la inițiativa PSD prevede o majorare a pensiilor cu 40% din septembrie. Isărescu spune că situația trebuie evaluată în funcție de mersul economiei și de mediul extern, dar că trebuie privit și la mesajele pe care le dau agențiile de rating și instituțiile internaționale.

Banca Națională a României a menținut dobânda de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an și a redus rezervele minime obligatorii pentru valută de la 8% la 6%. Banca centrală menționează, în premieră, epidemia de coronavirus printre factorii de risc și incertitudine la adresa creșterii economice globale, cu efecte și asupra României. Deficitele bugetare și de cont curent rămân, însă, cele mai preocupante pentru BNR, mai ales în contextul unui an electoral.

Banca Națională a României va menține dobânda cheie la 2,5% în ședința de politică monetară de vineri, nivel la care se află din mai 2018, potrivit estimărilor analiștilor. Banca centrală ar putea tăia rezervele minime obligatorii ale băncilor pentru valută, mișcare ce ar putea elibera circa 600 de milioane de euro, bani ce ar ajunge în cele din urmă la finanțarea statului.

Economia Statelor Unite va înregistra în 2020 o creștere economică ”solidă”, de 2,2%, și un deficit al bugetului federal de 1.015 miliarde de dolari, potrivit estimărilor Comisiei de buget a Congresului, care este bipartizană, transmite Reuters.

Cheltuielile mult peste încasările la buget din ultimii doi ani s-au materializat într-o creștere puternică a deficitului bugetar în 2019 și depășirea programată a pragului de 3% din produsul intern brut impus de tratatele europene pentru 2020. Guvernul se va confrunta cu procedura de deficit excesiv din partea Comisiei Europene de la jumătatea acestui an și ar putea fi nevoit să ia măsuri rapide de corecție, care pot veni doar prin reducerea abruptă a cheltuielilor, ceea ce va afecta economia, arată o analiză a ING Bank.

Consiliul Fiscal (CF) a avertizat că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la 4,6-4,8% din Produsul Intern Brut (PIB), semnificativ peste estimarea de 3,6% a Guvernului.

Singura zi liberă suplimentară pentru bugetari în 2020, față de cele stabilite prin lege, este cea de care aceștia au beneficiat deja în data de 3 ianuarie. Potrivit unei legi care este aplicată de anul acesta, Guvernul ar fi trebuit să stabilească până cel mai târziu la data de 15 ianuarie toate zilele libere ce vor fi acordate în 2020, înainte sau după sărbătorile legale, astfel încât bugetarii, dar și firmele din turism să poată ști când vor exista minivacanțe. Guvernul Orban nu a emis o astfel de hotărâre, având în vedere că, potrivit calendarului sărbătorilor legale, anul acesta nu mai există nicio altă zi care să poată fi considerată punte pentru o minivacanță.

Situația economică a zonei euro se va îmbunătăți treptat în acest an, în timp ce dinamica economiei românești se va reduce la 2,7%, arată analiștii OTP Asset Management. Economia se află și sub presiunea vulnerabilităților create de politica fiscală, care a devenit “un factor de risc major”, mai ales dacă vor apărea șocuri externe.

Riscurile induse de politica fiscală sunt deosebit de mari, iar măsurile anunțate de guvern pentru 2020 par insuficiente pentru atingerea țintei de deficit stabilite, arată membrii conducerii Băncii Naționale a României, potrivit minutei celei mai recente ședințe de politică monetară. Pe de altă parte, conducerea BNR arată că e nevoie de o corecție bugetară graduală, fără majorări de taxe și impozite care să ducă la o frânare bruscă a economiei sau chiar la o recesiune.

Guvernatorul Băncii Naționale a României atrage din nou atenția asupra situației fiscale și recomandă o ajutare graduală a deficitului bugetar. La orizont este o majorare cu 40% a punctului de pensie începând cu luna septembrie, de care guvernul PNL a anunțat că nu se atinge în an electoral. Mugur Isărescu spune că nu trebuie făcută o obsesie pentru o cifră biblică și că, atunci când economia crește cu 4%, ceva atât de important precum pensiile nu poate să crească cu 40%.

Deficitul bugetar, diferența cu care cheltuielile Guvernului sunt mai mari decât ceea ce strânge din taxe și impozite, s-a situat la 3,56% din PIB, 37,1 miliarde de lei, pentru primele 11 luni din 2019, cu peste 11 miliarde de lei mai mult comparativ cu perioada similară din 2018. Unul dintre principalele motive este avansul cheltuielilor cu salariile, de peste 19%, în contextul în care veniturile statului au urcat cu 10,7%. Conform țintei de deficit bugetar de 4,43%, circa 46 miliarde de lei, pentru întreg anul 2019, doar în luna decembrie deficitul ar trebui să se situeze la 9 miliarde de lei, după 8 miliarde de lei în luna noiembrie. Media lunară din primele zece luni ale acestui an a fost de 2,9 miliarde de lei.

Ministerul Finanțelor Publice a vândut obligațiuni de 925 de milioane de lei cu scadența în aprilie 2026 la dobânzi în creștere. Este ultimul împrumut anunțat pentru acest an, iar sumele luate din piață în decembrie sunt insuficiente pentru acoperirea deficitului bugetar, astfel că guvernul a cheltuit și din bufferul în valută.

Hidroelectrica va distribui 1 miliard lei către acționari, reprezentând surplus realizat din rezerve din reevaluare, decizia fiind aprobată astăzi în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor.

Statul român, care controlează, prin ministerul de resort, compania Hidroelectrica cu 80% din acțiuni, a respins, în Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor, solicitarea Fondului Proprietatea, acționar minoritar, de plată a unor dividende suplimentare în cuantum de 1,25 miliarde lei. Fondul a cerut dividende suplimentare și de la Nuclearelectrica, în sumă de 512 milioane lei, iar o decizie este așteptată pentru finele săptămânii, anticiparea fiind însă pentru același rezultat.

Creșterea deficitului fiscal și a celui de cont curent reprezintă principalul risc, aflat la un nivel ridicat, la adresa stabilității financiare a României, arată cea mai recentă ediție a raportului de specialitate publicat de Banca Națională a României, prezentat de prim-viceguvernatorul Florin Georgescu. Un alt risc în creștere este reprezentat de mediul extern și încrederea investitorilor în economiile emergente.

Bugetul pe 2020 se bazează pe venituri estimate în creștere cu 10% la 360,1 miliarde lei și cheltuieli în creștere cu 7,5% la 400,7 miliarde de lei. Diferența reprezintă un deficit de 40,5 miliarde de lei sau 3,6% din PIB, în scădere cu 5,5 miliarde de lei față de cel prognozat pentru 2019.

Senatorul PSD Eugen Teodorovici, fost ministru al Finanțelor, a declarat că o asumare a răspunderii Guvernului pe legea bugetului de stat este neconstituțională. Fostul ministru a amintit de o decizie a CCR din anul 2010, potrivit căreia a fost neconstituțională asumarea răspunderii Executivului pe Legea educației.

Bugetul pentru 2020 se bazează pe o creștere a veniturilor cu 10%, similară dinamicii din acest an, și a cheltuielilor cu 7%, la jumătate față de ultimii doi ani, și pentru prima dată în scădere ca pondere în PIB în ultimii 5 ani. Guvernul se așteaptă să încaseze mai mulți bani din contribuții sociale, în timp ce pe partea de cheltuieli scade consistent dinamica costurilor de personal, a celor cu bunurile și serviciile și subvențiile, dar crește factura cu asistența socială. Creșterile de investiții pentru anul viitor ar urma să fie plătite cu fonduri europene. Apărarea, Educația și Internele ar urma să beneficieze de cele mai mari creșteri de bugete anul viitor.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține că fostul ministru de resort Eugen Teodorovici știa încă de la începutul acestui an că deficitul bugetar va depășit 4% din produsul intern brut dacă nu sunt adoptate măsuri suplimentare, fiind informat în acest sens de către angajați ai ministerului.

“Totul este despre deficitul bugetar”, titrează Erste în cel mai recent raport dedicate situației macroeconomice a României. Rectificarea bugetară și datele slabe din economie au crescut dobânzile datoriei publice, mișcare amplificată și de lipsa detaliilor din partea noului Guvern PNL privind consolidarea fiscală, iar leul s-a depreciat. O nouă majoritate rezultată din alegeri anticipate la începutul anului viitor ar putea oferi suportul politic pentru îndepărtarea incertitudinilor fiscale și accelerarea reformei statului, arată analiștii Erste.

Guvernul își va angaja răspunderea în Parlament pe Legea plafoanelor bugetare, a confirmat, joi, premierul Orban, după ce Profit.ro a anunțat în exclusivitate această intenție a Executivului.