Rezultatele 1 - 25 din 233 pentru "bugetar"

Guvernatorul BNR spune că nu este îngrijorat de faptul că datoria publică a depășit 50% din produsul intern brut, față de 35% cât era în 2019, pentru că acest lucru s-a întâmplat peste tot ca urmare a pandemiei. Isărescu spune că datoria ar trebui să fie redusă treptat ulterior, pe măsură ce scade deficitul bugetar, și că este nevoie de o disciplină la nivelul cheltuielilor și de evitarea excepțiilor fiscale.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care la 1 august va împlini 72 de ani, a transmis Parlamentului o solicitare de modificare a legii care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar, astfel încât să includă la excepții și pe membrii Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, pentru ca aceștia să aibă posibilitatea să își desfitșoare activitatea și după împlinirea vărstei de 70 de ani.

Guvernul a aprobat miercuri proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar și prin care persoanele din sistemul public sau privat, ajunse la vârsta de pensionare, pot opta să își continue activitatea până la 70 de ani.

Ministerului Afacerilor Interne are în vedere suplimentarea personalului propriu cu 8.546 posturi - cadre militare, soldați și gradați profesioniști, pentru care a estimat un impact bugetar de aproape 1 miliard lei în următorii 5 ani.

Deficitul bugetar pentru primele patru luni s-a situat la 20,7 miliarde lei (1,81% din PIB), comparativ cu 26,82 miliarde lei (2,54% din PIB) în aceeași perioadă a anului 2020. Potrivit Ministerului Finanțelor, sume în valoare de 8,08 miliarde lei (0,71% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19. În primele trei luni din acest an, deficitul a fost de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB). Veniturile din primele patru luni au crescut cu 20,6%, din cauza efectului de bază față de anul trecut, când pandemia a afectat puternic încasările la buget, dar și ca urmare a recuperării parțiale a unor categorii de venituri, cum ar fi TVA, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozite pe proprietate. Cheltuielile au urcat cu 11,3%.

Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 14,63 miliarde lei (1,28% din PIB) pentru primele trei luni ale acestui an, în scădere față de deficitul de 18,06 miliarde lei (1,71% din PIB) înregistrat în perioada similară a anului 2020. Sume în valoare de 6,06 miliarde lei (0,53% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID19, afirmă Ministerul Finanțelor. Veniturile au înregistrat un avans de 18,8% pentru primele trei luni, față de un plus de 11,2% în cazul cheltuielilor. Avansul veniturilor este justificat, parțial, și de efectul dat de comparația între martie anul acesta și martie anul trecut, prima lună de restricții asupra economiei, în care firmele au primit și aplicat masiv facilitatea fiscală de amânare a plății obligațiilor fiscale fără dobânzi, penalități și executare.

Marea Britanie a înregistrat anul trecut cel mai ridicat nivel al deficitului bugetar din 1946, ca efect al costului măsurilor de sprijin a economiei în timpul pandemiei de coronavirus, transmit BBC și AP.

România ocupă locul 6 în UE în funcție de ponderea deficitului bugetar în PIB, la egalitate cu Franța, relevă datele Eurostat pentru 2020.

Datoria publică a Italiei este estimată să atingă cel mai ridicat nivel din ultimii peste 100 de ani în 2021, potrivit proiecțiilor oficiale actualizate.

Guvernul va plafona sporurile la 20% din salariul de bază, la nivel individual, conform principiilor pe care va fi construită noua legislație privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, relevă un document analizat de Profit.ro. De asemenea, sporurile pentru condiții de muncă vor fi acordate în cuantum fix indiferent de funcție, dar va exista și un spor de performanță lunar. În noua lege vor fi menținute doar sporurile ”cu adevărat relevante”.

Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 12,76 miliarde lei (1,14% din PIB), după primele două luni, în accelerare semnificativă față de ianuarie, când deficitul a fost de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB). În primele două luni ale anului trecut, deficitul a fost de 8,3 miliarde lei (0,79% din PIB). Ministerul Finanțelor afirmă că sume în valoare de 4,18 miliarde lei (0,37% din PIB) au fost lăsate, în ianuarie-februarie, în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Veniturile au crescut cu 4,1% comparativ cu primele două luni ale anului trecut, perioadă care nu a fost afectată de pandemie, dar cheltuielile au urcat cu 11%, motivele principale fiind majorarea costurilor cu salariile cu 6,6%, precum și a celor cu asistența socială cu 16,8%.

Sporurile acordate în sistemul bugetar ar urma să nu depășească 20% din nivelul salariului de bază, care va fi calculat în toate sectoarele în raport cu salariul minim brut pe economie, conform unui memorandum adoptat de Guvern.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Deficitul bugetar din ianuarie s-a situat la 0,3% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a mai menționat și că veniturile sunt în creștere cu 5,9% în ianuarie, comparativ cu aceeași lună din anul trecut. În ianuarie 2020, deficitul bugetar a fost de numai 0,04% raportat la PIB, suficient, însă, ca Guvernul să înceapă anul cu deficit bugetar în ianuarie pentru prima dată cel puțin din 2006. Ianuarie 2021, cu deficitul de 0,3% din PIB, este cea mai slabă primă lună începând cel puțin din 2006. Ministerul Finanțelor nu are publicate date lunare mai vechi de ianuarie 2006.

Angajații din sistemul public vor putea să aleagă să muncească până la 70 de ani și să beneficieze de salariu, dar fără a cumula și pensia, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.

Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.

România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.

Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.

Statele Unite au înregistrat în decembrie un deficit bugetar de 144 de miliarde de dolari, un record pentru ultima lună a anului, față de 13 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului 2019, din cauza cheltuielilor mari legate de ajutoarele acordate în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit datelor publicate de Departamentul Trezoreriei, transmite Reuters.

Deficitul bugetar a crescut în noiembrie cu 10 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 11 luni ale anului la 84,05 miliarde lei (8,0% din PIB), comparativ cu 37,05 miliarde lei (3,5% din PIB) în primele 11 luni ale anului trecut. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), astfel că executivul, pentru a se încadra în obiectivul anunțat, își permite în decembrie un deficit de cel mult 12 miliarde lei.

Deficitul bugetar a crescut în octombrie cu 6,7 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 10 luni la 74 miliarde de lei (7% din PIB), a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. În primele 10 luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 28,83 miliarde lei, 2,8% din PIB. Avansul deficitului cu doar 6,7 miliarde lei în octombrie reprezintă o temperare, după un avans lunar aproape dublu, de 12,5 miliarde de lei, în septembrie. Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic în acest an ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut.

Guvernul a aprobat astăzi rectificarea bugetară, cu un deficit planificat la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele aproape 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.

România trebuie să înceapă corecția deficitului bugetar încă din 2021 și acest proces va dura 3-4 ani, timp în care trebuie restructurate sursele de venit, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale, spune președintele Consiliului Fiscal.