Rezultatele 1 - 25 din 136 pentru "bugetar"

Guvernul ar avea un necesar de finanțare de peste 20 de miliarde de lei în ultimele două luni ale anului, noiembrie și decembrie, în cazul în care se materializează scenariul pesimist anunțat de ministrul Finanțelor în actualul guvern PNL, Florin Cîțu, ca deficitul să ajungă la 4% din PIB sau chiar peste acest nivel. Statul împrumutase până la finele lunii octombrie circa 65 de miliarde de lei din principalele surse de finanțare, emisiuni pe piața internă și pe cea externă, dar și din vânzarea de titluri de stat populației, potrivit calculelor Profit.ro, și era în grafic să acopere necesarul de finanțare de 72,6 miliarde lei, aferent deficitului planificat de fostul guvern PSD, de 2,76% din PIB, și rostogolirii datoriilor ajunse la plată. Dacă deficitul ajunge, însă, la 4% din PIB, împrumuturile nete, pentru deficit, ar putea depăși 41 miliarde de lei, un nou maxim după anul 2009, iar necesarul brut de finanțare ar urca de la 72,6 miliarde lei la peste 85 de miliarde de lei.

Guvernatorul BNR avertizează din nou asupra situației finanțelor publice și cere un compromis între ciclul economic și cel politic pentru a evita o corecție mai dură a economiei care să fie impuse de piețe.

Guvernul PNL condus de Ludovic Orban va trebui să decidă luna viitoare dacă va ceda tentației de a vota "pentru" încasarea la buget a unor dividende suplimentare de peste 1,4 miliarde lei din rezervele financiare ale celor mai eficiente companii energetice de stat, Hidroelectrica și Nuclearelectrica, în condiții de foame bugetară intensă, sau de a rămâne fidel programului său de guvernare și declarațiilor politice de dinainte de alegeri, care criticau politica fostului Executiv PSD, de a goli conturile de investiții ale acestor companii.

Bugetul pentru primele nouă luni ale anului, perioadă pentru care sunt disponibile date detaliate, arată o situație complicată a finanțelor țării. Comparativ cu programul stabilit la început de an de guvernul PSD, veniturile sunt în urmă cu 8,7%, cel mai mare decalaj pentru perioada ianuarie-septembrie începând cel puțin din 2012, arată calculele Profit.ro pe baza datelor Ministerului Finanțelor. Ministerul nu are publicate pe site datele respective și pentru anii anteriori. Totodată, deși cheltuielile sunt și ele mai reduse față de program, procentajul cheltuielilor efectuate în cele planificate este cel mai ridicat începând din 2013.

Deficitul bugetar pentru primele 10 luni ale anului este de 2,84% din PIB, peste ținta anunțată de fostul guvern de 2,7% pentru tot anul, a declarat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Dacă noul guvern nu va face nimic, deficitul va trece de 4% anul acesta. Ministrul nu a furnizat informații clare care să susțină această ipoteză. Cîțu a afirmat și că analizează posibilitatea unei plângeri penale, care să vizeze fosta conducere a ministerului.

Prima ședință a noului Consiliu de Administrație al Băncii Naționale a României arată aceleași îngrijorări cu privire la poziția macro-economică a României din ultima perioadă, potrivit minutelor publicate. Adâncirea deficitului extern reprezintă tema principală a discuțiilor, iar banca centrală notează și evoluțiile din domeniul companiilor, care pierd din competitivitate ca urmare a creșterilor de salarii, pe fondul unei stabilități a leului în raport cu monedele din regiune. Totodată, conducerea BNR avertizează și cu privire la situația bugetului de stat, unde va fi nevoie de ajustări pentru a face loc majorărilor de pensii de anul viitor, ceea ce înseamnă că vor fi tăiați bani de la investiții. Totodată, deficitul bugetar ridicat ar putea atrage costuri mai mari de finanțare interne și externe.

În perioada electorală toate partidele devin populiste în căutarea voturilor și doi ani la rând cu alegeri prezidențiale, locale și parlamentare reprezintă un dezastru pentru economie, în situația în care bugetul are nevoie de ajustări, spune Bogdan Drăgoi, președinte și director executiv al SIF Banat-Crișana.

Situația bugetului atrage tot mai multe semne de alertă din partea economiștilor. UniCredit Bank avertizează că deficitul bugetar ar putea scăpa de sub control și România și-ar putea pierde ratingul suveran de investiții, dacă nu sunt luate măsuri. Contextul electoral face dificilă ajustarea sau chiar amânarea unor cheltuieli uriașe suplimentare programate, cum sunt cele cu pensiile începând cu toamna anului viitor.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu spune că nu se va ajunge în niciun caz la un deficit bugetar de 6% din PIB în 2021, așa cum arată prognozele Comisiei Europene, și că în primă fază trebuie liniștiți cei care cer o reducere a impozitării în perioada următoare, după care trebuie luate măsuri astfel încât să nu fie bruscată economia.

Economiile din Europa Centrală și de Est au rezistat relativ bine la stagnarea producției din Germania. Dar dacă perspectivele se înrăutățesc, România ar fi cea mai prost plasată în regiune să facă față unei încetiniri semnificative sau a unei contracții în mediul extern, ca urmare a poziției fiscale proaste, dar și a poziției în lanțul de producție cu Germania, arată un raport ING.

Președintele Consiliului Fiscal spune că România nu va putea închide bugetul cu un deficit mai mic de 3% din produsul intern brut în acest an și avertizează că menținerea calendarului de creștere a pensiilor va duce la un deficit de 4% din PIB anul următor, 5,7% în 2021 și 7% în 2022, caz în care România ar intra în procedura de deficit excesiv și ratingul de țară ar fi afectat. “Este un scenariu moderat optimist. Doamne ferește să ai o recesiune autentică!”.

Deficitul bugetar se va situa anul acesta la 3,4% PIB, peste limita de 3% admisă în UE, estimează economiștii ING Bank. Prognoza pentru deficit a fost revizuită la 3,4% de la 3%, cât anticipa banca anterior, după ce ritmul deteriorării finanțelor publice a accelerat în a doua parte a anului, iar la nouă luni Ministerul Finanțelor a anunțat un deficit de 2,62% din PIB. Motivul acestei înrăutățiri este că ritmul de creștere a veniturilor nu a reușit să țină pasul cu majorarea cheltuielilor. Actualul guvern interimar nu mai are motivație și forță să țină defcitul în limita de 3%, atrag atenția economiștii.

Comisia Europeană a aprobat, vineri, un sprijin bugetar de 14,35 milioane de euro acordat Republicii Moldova, pentru susținerea reformei Poliției, a luptei împotriva corupției și a spălării banilor, precum și pentru modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice.

Deficitul bugetar va depăși limita de 3% din produsul intern brut în acest an și se va plasa în jurul a 4% din PIB, spune Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank și fostul președinte al Consiliului Fiscal. Dumitru adaugă că nu mai e timp pentru noul guvern, ce se va instala abia în noiembrie, să corecteze suficient situația, în condițiile în care încasările sunt sub programări și cheltuielile sunt peste cu o diferență ce depășește un miliard de euro și se apropie de două miliarde de euro.

Bugetul general consolidat, care include atât bugetul de stat, cât și bugetele de pensii și de șomaj, a încheiat primele opt luni cu un deficit de 21,9 miliarde lei (4,61 miliarde euro), 2,1% din Produsul Intern Brut (PIB), cu 50% mai mare față de cel din aceeași perioadă a anului trecut, în condițiile în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,9%, arată datele publicate, joi, pe site-ul Ministerului Finanțelor.

Deficitul bugetar al SUA a urcat cu 169 miliarde de dolari, la 1.067 miliarde de dolari în primele 11 luni din acest an fiscal, deoarece cheltuielile au crescut mai mult decât veniturile obținute din colectarea taxelor, transmit Reuters și AP.

Ieșirea ALDE din coaliția guvernamentală cu PSD crește incertitudinile politice în contextul unui calendar electoral aglomerat și al amplificării dezechilibrelor macroeconomice, avertizează agenția de rating Fitch. Destrămarea coaliției are un impact negativ asupra încercărilor Guvernului de a ține deficitul bugetar sub control, dar incertitudinea politică ar putea avea și un efect pozitiv, anume că devine nesigur dacă Guvernul mai poate continua cu planurile de a majora pensiile cu 40% în septembrie anul următor, după creșterea de 15% de luna aceasta. Dacă nu va mai avea loc majorarea de anul următor, atunci s-ar reduce presiunea uriașă asupra bugetului de stat pentru o creștere a veniturilor care să acopere aceste cheltuieli, potrivit agenției de rating. Fitch nu crede Guvernul că va ține deficitul la 2,76% anul acesta și estimează că indicatorul se va situa la 3,4%, peste pragul de 3% admis în UE.

Impozitarea pensiilor speciale va fi adoptată de Guvern printr-un proiect de lege, care va fi apoi transmis pentru dezbatere și vot final în Parlament, a anunțat premierul Dăncilă. Guvernul a pregătiti anterior un proiect prin care pensiile speciale lunare să fie impozitate de la 7.000 de lei în sus.

Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.

Guvernul a avut în primele șase luni cheltuieli mai mari decât veniturile cu 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din PIB. În primele șase luni ale anului trecut, deficitul a fost de 15 miliarde de lei, reprezentând 1,58% din PIB. Veniturile au crescut cu 12,6%, iar cheltuielile cu 14,7%, costurile cu personalul fiind mai mari cu 23,4%.

Finanțele României nu au stat bine în ultimii trei ani, dar situația se va agrava după ce noua lege a pensiilor, care va duce la creșteri ridicate ale punctului de pensie, va produce efecte, arată Horia Braun Erdei, economist șef al BCR. Deficitul bugetului de stat va crește consistent în următorii doi ani și va ajunge la 5,4% în 2021, depășind pragul de deficit excesiv, estimează BCR, care nu se așteaptă ca politicienii să ia măsuri de austeritate suficiente în următorul an și jumătate, când vom avea trei rânduri de alegeri.

Președintele Iohannis a promulgat miercuri proiectul de lege care obligă Guvernul să stabilească până cel mai târziu la data de 15 ianuarie a fiecărui an toate zilele libere ce vor acordate în acel an, înainte sau după sărbătorile legale, astfel încât bugetarii să poată beneficia de o minivacanță. Pentru a-și pregăti din timp vacanțele legate de sărbărtorile legale, parlamentarii, care au inițiat proiectul, calculaseră că românii pot beneficia în 2019 de 5 minivacanțe, apreciind că măsura ar ajuta inclusiv mediul privat și ar crește productivitatea.

Comisia Europeană a reluat, marți, măsurile pentru susținerea bugetară a Republicii Moldova după doi ani de pauză, alocând un total de 14,54 milioane de euro pentru punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanțarea programelor de educație și formare profesională și punerea în aplicare a Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize.

Ministerul Finanțelor Publice a împrumutat 706 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni scadentă în septembrie 2023. Lichiditatea din sistemul bancar se menține amplă înainte de încheierea perioadei curente de menținere a rezervelor minime obligatorii, în condițiile în care băncile au plasat circa 9 miliarde de lei la BNR pe o perioadă de o săptămână.

Pensiile speciale lunare vor fi limitate la 10.000 de lei, iar suma care depășește acest plafon la pensiile mari va fi impozitată cu o taxă de solidaritate, a anunțat ministrul Finanțelor,. Eugen Teodorovici, precizând să subiectul a fost discutat astăzi în ședința PSD și că urmează să fie clarificat în perioada următoare.