Rezultatele 1 - 25 din 222 pentru "bugetar"

Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 12,76 miliarde lei (1,14% din PIB), după primele două luni, în accelerare semnificativă față de ianuarie, când deficitul a fost de 3,69 miliarde lei (0,33% din PIB). În primele două luni ale anului trecut, deficitul a fost de 8,3 miliarde lei (0,79% din PIB). Ministerul Finanțelor afirmă că sume în valoare de 4,18 miliarde lei (0,37% din PIB) au fost lăsate, în ianuarie-februarie, în mediul economic prin rambursări de TVA, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Veniturile au crescut cu 4,1% comparativ cu primele două luni ale anului trecut, perioadă care nu a fost afectată de pandemie, dar cheltuielile au urcat cu 11%, motivele principale fiind majorarea costurilor cu salariile cu 6,6%, precum și a celor cu asistența socială cu 16,8%.

Sporurile acordate în sistemul bugetar ar urma să nu depășească 20% din nivelul salariului de bază, care va fi calculat în toate sectoarele în raport cu salariul minim brut pe economie, conform unui memorandum adoptat de Guvern.

Banca Comercială Română vedea, până de curând, o nouă scădere a dobânzilor în România până la jumătatea anului. Această oportunitate pare să fi dispărut din cauza temerilor inflaționiste la nivel global pornite din stimulul fiscal american, așa că în ultimele săptămâni dobânzile au luat-o în sus, explică Ciprian Dascălu, economist șef al BCR.

Deficitul bugetar din ianuarie s-a situat la 0,3% din PIB, a anunțat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Ministrul a mai menționat și că veniturile sunt în creștere cu 5,9% în ianuarie, comparativ cu aceeași lună din anul trecut. În ianuarie 2020, deficitul bugetar a fost de numai 0,04% raportat la PIB, suficient, însă, ca Guvernul să înceapă anul cu deficit bugetar în ianuarie pentru prima dată cel puțin din 2006. Ianuarie 2021, cu deficitul de 0,3% din PIB, este cea mai slabă primă lună începând cel puțin din 2006. Ministerul Finanțelor nu are publicate date lunare mai vechi de ianuarie 2006.

Angajații din sistemul public vor putea să aleagă să muncească până la 70 de ani și să beneficieze de salariu, dar fără a cumula și pensia, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Consiliul Fiscal vede drept fezabilă ținta de deficit bugetar de circa 7,2% din produsul intern brut pentru 2021, în condițiile în care costurile sunt controlate strict. Mai mult, veniturile ar putea fi chiar subestimate de Ministerul Finanțelor pentru acest an. Pe de altă parte, scăderea deficitului în 2022-2024 pe seama cheltuielilor cu salariile, asistența socială și achizițiile de bunuri și servicii este considerată nerealistă.

Guvernul Cîțu pare mai puțin inclinat să crească cheltuielile rigide cu salariile și pensiile și mai conștient de riscurile la adresa redresării economiei comparativ cu guvernele precedente, potrivit Fitch Ratings, care remarcă însă că nu este clar cum vor fi abordate provocările la adresa sustenabilității finanțelor publice.

România e în situația foarte dificilă în care trebuie să ducă deficitul bugetar de la 10% din PIB la sub 3% în câțiva ani. Problema cea mai mare nu vine din efectele generate de pandemia COVID-19, ci din măsurile luate începând cu 2015, care au dus cheltuielile cu salariile de la stat, asistența socială și pensiile cât toate încasările din taxe și impozite, arată economistul șef al Raiffeisen Bank.

Banca centrală a venit cu cea de-a patra reducere a dobânzii cheie în mai puțin de un an și a ajuns cu rata la jumătate față de iarna trecută la 1,25% pe an. BNR argumentează că mișcarea, care nu era în scenariul principal al analiștilor, a venit pe fondul scăderii inflației, a unei stabilități a cursului de schimb, dar și a semnelor din partea Executivului că urmează o consolidare a finanțelor publice. De partea incertitudinilor sunt menționate riscurile din pandemia COVID-19 și prelungirea restricțiilor, dar și un impact asupra prețurilor din recenta liberalizare a pieței de energie electrică.

Statele Unite au înregistrat în decembrie un deficit bugetar de 144 de miliarde de dolari, un record pentru ultima lună a anului, față de 13 miliarde de dolari în aceeași perioadă a anului 2019, din cauza cheltuielilor mari legate de ajutoarele acordate în timpul pandemiei de coronavirus, potrivit datelor publicate de Departamentul Trezoreriei, transmite Reuters.

Deficitul bugetar a crescut în noiembrie cu 10 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 11 luni ale anului la 84,05 miliarde lei (8,0% din PIB), comparativ cu 37,05 miliarde lei (3,5% din PIB) în primele 11 luni ale anului trecut. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 96 miliarde lei (9,1% din PIB), astfel că executivul, pentru a se încadra în obiectivul anunțat, își permite în decembrie un deficit de cel mult 12 miliarde lei.

Deficitul bugetar a crescut în octombrie cu 6,7 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele 10 luni la 74 miliarde de lei (7% din PIB), a anunțat ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. În primele 10 luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 28,83 miliarde lei, 2,8% din PIB. Avansul deficitului cu doar 6,7 miliarde lei în octombrie reprezintă o temperare, după un avans lunar aproape dublu, de 12,5 miliarde de lei, în septembrie. Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic în acest an ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut.

Guvernul a aprobat astăzi rectificarea bugetară, cu un deficit planificat la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele aproape 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.

România trebuie să înceapă corecția deficitului bugetar încă din 2021 și acest proces va dura 3-4 ani, timp în care trebuie restructurate sursele de venit, prin eliminarea portițelor și evaziunii fiscale, spune președintele Consiliului Fiscal.

Rectificarea bugetară prevede în principal o realocare de resurse între ministere, majorarea deficitului cu 4,53 miliarde lei, la 96 miliarde lei (9,1% din PIB), anunțată anterior de ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, fiind rezultatul diminuării veniturilor cu 5,21 miliarde lei și reducerii cheltuielilor cu 683,6 milioane lei. Veniturile au fost revizuite în scădere în principal ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității prin care firmele pot amâna, fără consecințe, plata obligațiilor fiscale. Mai mulți bani primesc Ministerul Muncii +1,59 miliarde lei, pentru pensii, Ministerul Sănătății +1,08 miliarde lei, Ministerul Agriculturii +1,18 miliarde lei, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației +999,5 milioane lei. Reduceri ale alocărilor bugetare au loc la Ministerul Apărării -2 miliarde lei, în principal cheltuieli de investiții neefectuate, Ministerul Afacerilor Interne -635,4 milioane lei.

Deficitul bugetar crește la 96 miliarde lei, 9,1% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Noua estimare de deficit bugetar se bazează pe o scădere a economiei cu 4,2% în acest an. Cele 5 miliarde în plus față de precedenta estimare de deficit bugetar, de 91 miliarde lei, 8,6% din PIB, reprezintă în principal venituri care nu vor mai fi încasate în acest an, ca urmare a extinderii până la 25 decembrie a facilității fiscale de amânare la plată a obligațiilor fiscale. Pentru anul următor, ministrul a declarat că deficitul s-ar putea situa la 7% din PIB.

Guvernul pregătește rectificarea bugetară de luna aceasta de pe o poziție relativ stabilă, potrivit datelor pentru primele nouă luni ale anului, analizate de Profit.ro. Un potențial impact negativ în venituri la rectificare, posibil de până la 10 miliarde de lei, ar putea veni, însă, de pe urma deciziei autorităților de a extinde până la finalul lunii septembrie facilitatea firmelor de a putea amâna, fără dobânzi și penalități și fără riscul de executare silită, plata obligațiilor fiscale.

Economia României va scădea cu mai puțin decât indicau estimările anterioare, potrivit Comisiei Europene, care avertizează însă că produsul intern brut nu va reveni la nivelurile dinaintea izbucnirii pandemiei decât la finele anului 2022.

România nu poate aplica programe mai mari de susținere a firmelor din cauza deficitului bugetar care era ridicat încă de dinainte de criză, spune Eugen Rădulescu, directorul direcției de stabilitate financiară din BNR.

Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie cu 12,5 miliarde de lei și a ajuns astfel pentru primele nouă luni la 67,27 miliarde de lei, 6,36% din PIB, comparativ cu 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB) în primele opt luni ale acestui an. În primele nouă luni ale anului trecut, deficitul bugetar s-a situat la 26,97 miliarde lei (2,62% din PIB). Creșterea cu 12,5 miliarde de lei în septembrie este cea mai mare creștere lunară a deficitului din acest an și reprezintă, probabil, un record lunar. Deficitul a urcat puternic ca urmare a măsurilor luate de Guvern pentru combaterea pandemiei de coronavirus, însă părea că ritmul încetinește în ultimele luni. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei, iunie - 6,33 miliarde lei, iulie - 4,5 miliarde de lei și august - 5,1 miliarde de lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Aproape jumătate din deficitul lunii septembrie vine din facilități fiscale pentru firme, cheltuieli legate de pandemia COVID-19, la care s-a adăugat, tot în septembrie, un impact de 1,1 miliarde de lei din majorarea punctului de pensie. Totodată, la cheltuielile de capital, care reflectă situația investițiilor, în septembrie, față de august, au fost înregistrate cheltuieli în urcare cu circa 4 miliarde de lei.

Majorarea pensiilor cu 40% va declanșa o corecție bugetară “dezordonată”, cu repercursiuni asupra redresării economiei României, puternic afectată de pandemie, avertizează S&P Global Ratings.

Deficitul bugetar s-a situat după primele opt luni (ianuarie-august) la 54,77 miliarde lei (5,18% din PIB), față de 21,92 miliarde lei (2,07% din PIB) în perioada similară a anului trecut. În primele șapte luni ale acestui an, deficitul bugetar a fost de 49,68 miliarde lei (4,7% din PIB), astfel că luna august a sporit deficitul cu 5,1 miliarde lei, ritm similar cu cel din iulie, când a urcat cu 4,5 miliarde de lei, cea mai redusă creștere lunară de la debutul în România a crizei economice cauzate de epidemia de coronavirus, în luna martie. Începând din martie, Guvernul a înregistrat deficite ridicate, martie - 10 miliarde de lei, aprilie - 8,8 miliarde de lei, mai - 12 miliarde de lei și iunie - 6,33 miliarde lei, în contextul în care impactul economic al epidemiei a afectat puternic veniturile bugetului, iar cheltuielile au crescut. Ținta de deficit pentru anul acesta este de 91 miliarde lei.

Deficitul bugetar al SUA a depășit 3.000 de miliarde de dolari în primele 11 luni din acest an fiscal, mai mult decât dublu față de nivelul record din 2019, a anunțat Departamentul Trezoreriei din SUA.

Situația bugetului țării s-a deteriorat considerabil în ultimii ani, în contextul în care politicienii au aprobat creșteri de cheltuieli fără acoperire, concomitent cu tăieri de venituri la buget. Creșterile salariilor în sectorul public și majorările pensiilor, decise fără acoperire în economie, riscă să pună România anul următor în postura de singur stat UE care dă pe salarii și beneficii sociale, în special cheltuielile cu pensiile, mai mult decât strânge din taxe, impozite și contribuții. Astfel, aceste cheltuielile rigide ale statului, la care se umblă cu greu odată ce au fost majorate, ar ajunge să depășească veniturile din taxe, impozite și contribuții, veniturile care constituie cea mai mare parte a bugetului și au cel mai ridicat grad de predictibilitate.