Rezultatele 1 - 25 din 282 pentru "bugetar"

Execuția bugetului în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei în scădere față de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale pe primele zece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,06% din PIB la 3,37% din PIB. Deficitul pentru primele zece luni este semnificativ sub ținta de 80,15 miliarde lei, 5,74% din PIB, pentru întreg anul.

Economistul Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, atrage atenția că trecem printr-un context internațional care susține creșterea inflației și arată spre guverne care și-au închis singure opțiunile cu datoria ridicată generată în ultimul deceniu și din care au ca singură ieșire tot creșterea prețurilor. Societatea este și ea aplecată spre opțiuni, cum sunt politicile redistributive și cele de mediu, care presează tot spre o inflație mai mare.

Guvernul a avut în primele nouă luni ale anului un deficit, diferența dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari, de 41,7 miliarde de lei, în scădere ușoară față de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,6%, ca urmare a majorării încasărilor din TVA, din energie, contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit, dar și a altor taxe, cum ar fi impozitul pe dividende, unde firmele s-au grăbit să distribuie trimestrial dividendele pentru 2022, astfel încât să evite pe cât posibil majorarea impozitului de la 5% la 8% anul următor.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că impactul bugetar calculat pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023 va fi de 11 miliarde lei. El susține că cifrele luate în calcul de PSD din mai multe surse oficiale arată că nu există ”niciun fel de probleme” pentru a asigura bugetul pentru creșterea pensiilor începând din anul următor.

Rusia intenționează să cheltuie anul acesta 3.190 miliarde de ruble (54,62 miliarde de dolari) din Fondul său suveran național (NWF) pentru a acoperi deficitul bugetar, conform unui proiect de buget publicat pe site-ul Ministerului de Finanțe, transmite Reuters.

Guvernul a înregistrat pentru primele opt luni ale anului 2022 un deficit de 32,98 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 39,36 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,33% din PIB la 2,4% din PIB. Deficitul redus este determinat de avansul substanțial al veniturilor, cu 22%, un factor important fiind inflația, în timp ce cheltuielile au urcat cu 16,7%, cu un plus de 4,5% la salariile din sectorul public, 16,55 în plus la bunuri și sericii și o creștere de 17,8% la asistență socială, în principal pensii.

Schema de sprijin în domeniul energiei electrice pentru populație și firme, în noua formă, care va fi aplicată până pe 31 august 2023, va avea un impact bugetar de 1 miliard lei pentru fiecare lună, a precizat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

Statul a înregistrat un deficit bugetar de 26,69 miliarde de lei pentru primele șapte luni ale acestui an (ianuarie-iulie), în scădere față de deficitul de 33,97 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele șapte luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,87% din PIB la 1,94% din PIB. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,97 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din alte impozite pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, impozit pe profit și TVA, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat o cvasi-stagnare.

Rectificarea bugetară aprobată astăzi de Guvern prevede majorarea deficitului bugetar de la 77,5 miliarde lei, ținta stabilită la început de an, la 80,15 miliarde lei, în timp ce ponderea în PIB stagnează la 5,8%. Guvernul a revizuit proiectul inițial de rectificare, pentru a da fonduri suplimentare autorităților locale pentru decontarea transportului elevilor +500 milioane lei, precum și 600 milioane lei pentru proiecte derulate prin programul PNDL. Printre revizuirile semnificative în minus sunt o reducere cu 300 de milioane de lei a alocării suplimentare pentru fondul de rezervă al Guvernului, de la 1 miliard de lei la 700 milioane de lei, precum și o tăiere cu 400 de milioane de lei a sumei pe care executivul a decis să o aloce suplimentar pentru decontarea concediilor de odihnă.

Guvernul a încheiat primele șase luni cu un deficit, diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, de 23,51 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 33,81 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din PIB, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,15 puncte procentuale pe primele șase luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,86% din PIB la 1,71% din PIB. Veniturile statului sunt mai mari cu 23% față de prima jumătate a anului trecut, ca urmare a încasărilor mai ridicate inclusiv din TVA, în timp ce cheltuielile s-au mărit cu 14,3%. Dintre cheltuielile cu impact semnificativ în buget, cele de personal au urcat cu 4,7%, iar cele cu asistența socială (în principal pensiile) au fost mai mari cu 16,8%.

Guvernul a înregistrat un deficit de 20,9 miliarde lei în primele cinci luni ale acestui an, în scădere față de deficitul de 26,18 miliarde leidin aceeași perioadă a anului 2021. Ca procent din PIB, deficitul a scăzut cu 0,64 puncte procentuale pe primele cinci luni față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,22% din PIB la 1,57% din PIB. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 1,01 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au urcatcu 0,37 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială și cu dobânzile.

Ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a explicat cum a reușit ca bugetar să adune un milion de lei în conturi bancare și să cumpere două apartamente, arătând că a avut câte două locuri de muncă, a deținut funcții de conducere și nu a avut pe nimeni în întreținere. Ministrul susține că nu este singurul bugetar aflat în situația de a aduna bani mulți din munca în instituții publice.

Bugetul a înregistrat un deficit de 16,33 miliarde lei în primele patru luni, în scădere față de deficitul de 20,7 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială.

Guvernatorul Mugur Isărescu a criticat din nou poziția fiscală dezechilibrată a României, care în ultimii ani a acumulat deficite bugetare, în condițiile în care cheltuielile cu salariile și pensiile au depășit 90% din venituri. Inflația ar putea intra într-o spirală dacă salariile vor fi majorate în perioada următoare, și deciziile devin mai dificile, avertizează Isărescu.

România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și cel mai mare deficit de cont curent din regiune, acestea reprezentând mari vulnerabilități macroeconomice, atrage atenția Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate din Banca Națională a României. Dacă aceste deficite nu vor fi corectate ordonat, România ar putea ajunge într-o situație mai grea decât cea a Greciei, pentru că creditorii nu-și vor lua niciun haircut.

România are resurse energetice importante, care îi oferă o dependență mai redusă decât în restul Europei față de importuri, dar producția este în scădere în ultimii ani și consumul este așteptat să crească, spune Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank. Totodată, în agricultură, deși potențialul este unul dintre cele mai ridicate la nivel european, România este importator net de alimente din cauza problemelor structurale. O altă problemă în perioada următoare este deficitul fiscal ridicat

Guvernul a încheiat primele trei luni cu un deficit bugetar de 15,7 miliarde lei, mai mult cu peste 1 miliard comparativ cu 14,63 miliarde lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), deficitul a înregistrat o scădere cu 0,05 puncte procentuale, de la 1,24% din PIB în ianuarie-martie anul trecut la 1,19%. Pentru a acoperi deficitul, diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, Guvernul se împrumută, iar aceste împrumuturi sporesc datoria publică. Veniturile pentru primele trei luni sunt în urcare cu 21,3% față de anul trecut, în timp ce cheltuielile sunt și ele mai mari cu 19,2%. Se remarcă scădere încasărilor din impozit pe profit, cu 74%, creșterea veniturilor din TVA cu 39,3%, dar și majorarea costurilor cu dobânzile cu 61,4%, la 5,76 miliarde lei, în timp ce cheltuielile de personal nu s-au modificat semnificativ.

Execuția bugetului general consolidat pentru primele două luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 9,51 miliarde lei în scădere față de deficitul de 12,76 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,35 puncte procentuale pe primele două luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,08% din PIB la 0,72% din PIB. Date în acest sens au fost anunțat încă de miercuri de ministrul Finanțelor; Adrian Câciu, care a afirmat, fără să dea alte detalii, că deficitul bugetar pentru ianuarie-februarie s-a redus cu 0,4 puncte procentuale față de anul trecut. Pe baza afirmației ministrului, se putea calcula nivelul deficitului.

Deficitul bugetar pentru ianuarie-februarie s-a redus cu 0,4 puncte procentuale față de anul trecut, a declarat, astăzi, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Având în vedere că în primele două luni de anul trecut, deficitul s-a situat la 1,14%, 12,76 miliarde lei, din afirmația ministrului rezultă că deficitul din primele două luni ale acestui an ar fi de circa 0,74%, adică circa 9,4 miliarde de lei. În aceeași conferință de presă, ministrul a exclus posibilitatea unor reduceri de taxe fără o îmbunătățire semnificativă a colectării, având în vedere că România este în procedură de deficit excesiv declanșată de Comisia Europeană și are de respectat ținte în ceea ce privește consolidarea finanțelor statului.

Statistica a revizuit datele privind creșterea economică pe anul trecut și scăderea din trimestrul al patrulea este acum estimată a fi de mai mică amploare. BCR crede însă că e probabil să fim deja într-o recesiune tehnică, având în vedere impactul pe care războiul din Ucraina îl are deja asupra Europei. ING vede o încetinire a investițiilor din cauza incertitudinii și spune că riscul unei recesiuni nu poate fi ignorat.

Guvernul a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar de 1,68 miliarde lei (0,13% din PIB), în scădere față de deficitul de 3,69 miliarde lei (0,31% din PIB) înregistrat în ianuarie 2021. La începutul lunii februarie, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat că bugetul are "perspectiva unui ușor excedent pe luna ianuarie", în timp ce plățile pentru rambursările de TVA și facturi sunt la zi. Conform datelor publicate acum de Finanțe, această perspectivă nu s-a concretizat. Evoluția deficitului bugetar în luna ianuarie este explicată de creșterea veniturilor totale cu 25% (an/an), în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans de 16,1% (an/an). Cheltuielile de personal au crescut cu numai 1%, cele cu bunuri și servicii s-au majorat cu 11%, cheltuielile cu asistența socială au fost mai mari cu 30%, în mare măsură ca urmare a creșterii pensiilor. De asemene, costurile cu dobânzile au urcat cu 1,1 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei, iar cheltuielile cu investițiile au scăzut de la 1,7 miliarde lei în ianuarie 2021 la 1,45 miliarde lei în ianuarie anul acesta.

Cel mai mare risc la nivel global rămâne inflația, la care se adaugă și problemele geopolitice generate de conflictul dintre Ucraina și Rusia. Iar dacă prețurile la gazul metan și la energie nu se temperează probabil că va mai exista încă în șoc inflaționist în cele ce urmează, estimează Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra.

Bugetul general consolidat a încheiat anul trecut cu un deficit de 6,72% din Produsul Intern Brut, respectiv 80 de miliarde de lei, sub estimările inițiale care indicau un sold negativ de 7,13% din PIB la final de an, potrivit Execuției bugetare transmise vineri de Ministerul Finanțelor Publice.

Guvernul a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB, sub ținta de 7,13% din PIB (84,9 miliarde de lei), a declarat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Deficitul este diferența dintre cheltuielile mai mari și veniturile mai mici, iar suma aferentă este împrumutată de stat și crește datoria publică. Câciu a spus anterior că deficitul pentru 2021 a fost mai redus decât cel prevăzut, dar fără să dea detalii.

Deficitul bugetar al României va fi, probabil, sub ținta din acest an, deoarece veniturile mai mari și cheltuielile limitate au contribuit la îmbunătățirea poziției fiscale a țării, spune ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, la Bloomberg.