Rezultatele 1 - 25 din 258 pentru "bugetar"

Deficitul bugetar al României va fi, probabil, sub ținta din acest an, deoarece veniturile mai mari și cheltuielile limitate au contribuit la îmbunătățirea poziției fiscale a țării, spune ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, la Bloomberg.

Execuția bugetului general consolidat pe cele unsprezece luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 55,98 miliarde lei (4,7% din PIB), în scădere față de deficitul de 84,05 mld lei (7,94% din PIB) înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. Pentru anul în curs, ținta de deficit bugetar este de 84,9 miliarde lei (7,13% din PIB), iar pentru a ajunge la acest nivel, cheltuielile statului ar trebui să depășească veniturile în luna decembrie cu 29 miliarde de lei, o sumă destul de mare, având în vedere că în noiembrie deficitul lunar s-a situat la 8 miliarde de lei. Importante pentru această evoluție sunt creșterea veniturilor și limitarea în 2021 a cheltuielilor cu salariile și asistența socială, dar și cheltuielile de investiții, mai mari cu numai 2,98 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Stelian Muscalu, analist economic, are îndoieli în ceea ce privește promisiunile Guvernului cu privire la finalizarea bugetului de stat până la finalul anului, deși surse oficiale au declarat pentru Talk News, emisiune difuzată de PROFIT NEWS TV, că acesta ar urma să fie „pus pe masă” până pe 17 decembrie.

Guvernul a aprobat proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.

Guvernul a schimbat deja proiectul de rectificare bugetară, cu o creștere a deficitului estimat pentru anul în curs de 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, deficitul se menține la nivelul de 7,13% din PIB.

România și-a asumat prin PNRR obiectivul de a crește ponderea veniturilor fiscale cu 3% din PIB până la sfârșitul implementării planului, însă are o anumită flexibilitate în ce privește modul în care obține acest rezultat, decidenții politici urmând să aibă libertatea de a alege deciziile de politică fiscală, a declarat, la Profit TV, secretarul de stat din Ministerul Finanțelor Alin Chitu. În timp ce eliminarea facilității pentru construcții este prevăzută în PNRR să aibă loc până în 2028, când expira oricum, o eventuală eliminare a altor facilități fiscale, cum este cea pentru angajații din IT, rămâne o decizie a Guvernului. Un angajament important din PNRR este cel pentru reducerea semnificativă a numărului microîntreprinderilor, care a ajuns extrem de mare și este folosit des pentru muncă, inclusiv de către IT-iști, scopul fiind de a evita taxarea foarte ridicată care se aplică salariilor. Într-un an, numărul microîntreprinderilor a crescut cu circa 55.000, la aproape 837.000.

Deficitul bugetar estimat pentru anul în curs crește cu 1,1 miliarde de lei, de la 83,8 miliarde de lei la 84,9 miliarde de lei, însă ca pondere în PIB se menține la nivelul de 7,13% din PIB, prevede proiectul de rectificare bugetară publicat de către Guvern. Printre ministerele care pierd sume importante sunt Agricultura, cu 2,3 miliarde de lei, și Transporturile, de unde se taie 757 milioane de lei. Bani mai mulți vor ajunge la Ministerul Muncii, inclusiv pentru subvențiile la energie electrică și gaze, 2,2 miliarde de lei în plus, la Sănătate se alocă suplimentar 2,45 miliarde de lei. De asemenea, Guvernul suplimentează cu 1,3 miliarde de lei și cheltuielile cu dobânzile la datoria statului, precum și fondul de rezervă al executivului, cu 727 milioane de lei.

Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 47,98 miliarde lei (4,03% din PIB), în primele zece luni ale anului, în scădere față de deficitul de 74,04 miliarde lei (7,01% din PIB) înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat acum Ministerul Finanțelor. Profit.ro a scris în urmă cu două săptămâni, citând surse guvernamentale, că Ministerul Finanțelor vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,1% din PIB pentru primele zece luni ale anului. La nouă luni, deficitul a fost de 4,29 miliarde lei (3,77% din PIB). Deficitul reprezintă diferența dintre cheltuielile prea mari și veniturile mai mici ale bugetului, sumă pe care statul trebuie să o împrumute și care se adaugă la datoria publică. Ținta de deficit pentru întreg anul este de 7,13% din PIB, însă ar putea fi modificată la rectificarea așteptată săptămâna aceasta.

România și-a atins obiectivul intermediar pentru acest an în cadrul procedurii de deficit excesiv, potrivit Comisiei Europene, care consideră că, pentru moment și în absența bugetului pentru 2022, nu se impun măsuri suplimentare la adresa țării.

Guvernul Ciucă promite, în programul de guvernare, ca de anul viitor să acorde pentru salariați tichete de vacanță în valoare de 1.450 lei, cele cunoscute până anul acesta drept vouchere și având aceeași valoare. Noul executiv arată că va acoperi contravaloarea tichetelor de vacanță acordate de angajatorii din sectorul privat.

Reprezentanții Guvernului au afirmat, repetat, că eliminarea acestor stimulente fiscale ar urma să fie efectuată gradual și în dialog cu reprezentanți ai firmelor din sectoarelor economice afectate. Cel mai recent mesaj în acest sens a fost transmis de ministrul Finanțelor, Dan Vîlceanu, la Ora de Profit.ro.

Terminologia de "taxă pe lux", una extrem de nefericită. Încrederea în economie s-a deteriorat în ultimele luni și a ajuns sub media sa istorică.

Datele privind creșterea economiei românești în trimestrul III au surprins negativ piața, iar economiștii revizuiesc acum în jos estimările pentru acest an. Epidemia de coronavirus și scăderea industriei vor mușca din evoluția economică pe final de an, deși, de cealaltă parte, statul mai are de cheltuit aproape jumătate din ținta de deficit bugetar.

Președintele PNL, Florin Cîțu, a declarat că își dorește o eficientizare a aparatului bugetar în care angajații să fie plătiți în funcție de performanțe, iar cei care sunt acolo ”pe pile și prietenii” să ”nu mai existe”. Liderul liberal a mai precizat că este nevoie de reforme în administrație.

Ministerul Finanțelor vizează un deficit bugetar de aproximativ 4,1% din PIB pentru primele zece luni ale anului, urmată de o execuție, în noiembrie și decembrie, care să țină deficitul anual sub 6,5% din PIB, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Estimarea de 4,1% din PIB la zece luni este bazată pe datele preliminare, pe care Finanțele le au deja pentru octombrie încă de la începutul lunii noiembrie, în timp ce datele oficiale vor fi publicate după data de 25 a lunii. Intenția de a ține deficitul sub 6,5% din PIB este surprinzătoare, dar se bazează pe execuția bugetară de până acum.

BNR este obligată să reacționeze la creșterea inflației cu o majorare mai amplă a ratei cheie, după ce celelalte bănci centrale din regiune au crescut agresiv dobânzile, arată economistul șef al Raiffeisen Bank România. Mișcarea BNR se va reflecta în cele din urmă și în majorarea dobânzilor la credite, dar și în scumpirea finanțării statului, condiție în care reducerea deficitului fiscal devine tot mai dificilă, mai ales că au reapărut discuțiile despre creșterea pensiilor și salariilor bugetarilor, avertizează Dumitru.

Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 44,29 miliarde lei (3,77% din PIB) în scădere față de deficitul de 67,27 miliarde lei (6,37% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2020, a anunțat marți Ministerul de Finanțe.

Bugetul statului a înregistrat în primele opt luni un deficit de de 39,36 miliarde lei (3,35% din PIB), sumă cu care cheltuielile Guvernului au depășit veniturile și care trebuie împrumutată. În primele opt luni ale anului trecut, cu un impact economic mai sever al restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei, deficitul bugetar a fost de e 54,77 miliarde lei (5,19% din PIB). Evoluția pozitivă a fost determinată de creșterea veniturilor bugetare cu 1,42 puncte procentuale din PIB (an/an), influențată în principal de avansul încasărilor din TVA și fonduri europene, precum și de reducerea cheltuielilor bugetare cu 0,42 puncte procentuale din PIB (an/an), ca urmare a diminuării ponderii cheltuielilor cu salariile în PIB, afirmă Ministerul Finanțelor.

Senatul a adoptat proiectul de lege care interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar și prin care persoanele din sistemul public sau privat, ajunse la vârsta de pensionare, pot opta să își continue activitatea până la 70 de ani. PSD și AUR au votat împotrivă, dar voturile PNL, USR PLUS și UDMR au întrunit numărul necesar pentru adoptarea proiectului.

Guvernul a adoptat rectificarea bugetară, care prevede majorarea deficitului bugetar, în termeni cash, cu 3,27 miliarde de lei, de la 80 de miliarde de lei cât a fost stabilit ca țintă la începutul anului. Printre alocările importante de bani, fondul de rezervă al Guvernului este majorat cu 1,895 miliarde lei, Ministerul Sănătății primește în plus 3,7 miliarde de lei, Ministerul Dezvoltării are alocați încă 2,4 miliarde de lei, iar Ministerul Educației 964 milioane lei. O reducere a fondurilor are loc la Ministerul Muncii, -2,78 miliarde lei, în contextul în care revenirea pieței muncii și a încasărilor aferente la buget a diminnuat necesarul de subvenționare de la bugetul de stat. Resurse în plus primesc și alte instituții, cum ar fi SRI și SIE, inclusiv pentru plata drepturilor salariale și a pensiilor. Rectificarea bugetară a fost adoptată astăzi de către Guvern în lipsa miniștrilor USR-Plus, care și-au dat demisia din Executiv.

Cel mai recent proiect de rectificare bugetară prevede unele modificări, mai reduse ca amploare, față de proiectul inițial, pus în dezbatere publică, însă printre cele mai importante este creșterea fondului de rezervă al Guvernului cu 1,895 miliarde lei, în timp ce varianta anterioară prevedea o majorare a sumei aflate la dispoziția premierului cu numai 800 de milioane de lei. Acest proiect de rectificare nu include un eventual impact al proiectului de investiții "Anghel Saligny", care ar urma să fie adoptat astăzi în ședință de Guvern. Mai mulți bani față de primul proiect primește Ministerul Transporturilor (încă 35 milioane lei), Ministerul Dezvoltării (cu circa 150 de milioane de lei), Secretariatul General al Guvernului (aproximativ 8 milioane de lei în plus pentru sprijinirea cultelor), precum și Ministerul Tineretului.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a arătat, în emisiunea Ora de Profit.ro, că ținta de deficit bugetar pe acest an ar fi trebuit să fie mai ambițioasă, ca să ușureze eforturile mari ce va trebui să fie făcute în următorii ani pentru a readuce deficitul în limite rezonabile. Cu atât mai mult cu cât urmează o perioadă cu riscuri de inflație, cu presiune pe moneda națională și cu perspective de scumpire a finanțărilor.

Proiectul de rectificare bugetară prevede un deficit de 7,13% din PIB, în scădere ușoară față de 7,16% în planul prezentat la începutul anului, în timp ce suma crește la 83,76 miliarde lei, de la 80 miliarde lei inițial. Majorarea sumei deficitului concomitent cu declinul ușor ca pondere în PIB este posibilă în contextul în care evoluția peste așteptări a economiei în ultima perioadă a determinat și îmbunătățirea prognozelor economice pe care este construit bugetul. Primesc bani mai mulți Ministerul Sănătății - 3,7 miliarde lei, inclusiv 500 milioane lei pentru achiziții de vaccinuri, Ministerul Finanțelor - 3 miliarde lei pentru acțiuni generale, inclusiv 800 milioane lei pentru fondul de rezervă al Guvernului, Ministerul Dezvoltării - 2,24 miliarde lei, Ministerul Educației aproape un miliard de lei, Ministerul Transporturilor primește în plus doar 626 milioane lei. Bani în plus primesc și serviciile, SRI - 117 milioane lei, bani necesari pentru plata salariilor, pensiilor speciale și a facturilor la utilități, SIE - 17,3 milioane lei pentru salarii și STS - 41,2 milioane lei pentru chirii și investiții.

Deficitul bugetar s-a situat la 33,81 miliarde lei (2,96% din PIB) după primele șase luni din acest an, comparativ cu 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Ministerul Finanțelor afirmă că rezultatul a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde lei. Veniturile au crescut cu 21% în prima jumătate a anului, ritm determinat inclusiv de baza scăzută de anul trecut, în timp ce cheltuielile au avansat cu 9,8%. Cheltuielile de personal au totalizat 55,71 miliarde lei, în urcare cu 4,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, însă exprimate ca pondere în PIB au scăzut cu 0,1 puncte procentuale, la 4,9% din PIB.