Cheltuielile statului pentru investiții au crescut de aproape două ori în primul trimestru, cu o componentă majoră din fonduri europene, atât din PNRR, cât și din Cadrul Financiar Multianual pentru Politica de Coeziune, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Statul încă se confruntă cu limitări în ce privește implementarea proiectelor de investiții, situație complicată acum și de suprapunerea PNRR cu programele obișnuite cu finanțare europeană.
Deficitul bugetar s-a situat la 2,07% din PIB pentru primele trei luni, potrivit datelor preliminare, în contextul în care în primele luni au fost făcute plăți de 5-6 miliarde de lei pentru contracte de înarmare, în timp ce cheltuielile sunt în creștere de aproape două ori față de perioada similară a anului trecut, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. În acest context, cu datele privind execuția după primele trei luni, ministerul face o analiză a finanțelor statului, a spus ministrul, asigurând că, în pofida rundelor de alegeri programate pentru acest an, Finanțele vor ține cheltuielile sub control.
Deficitul bugetar pentru primele trei luni ale anului a urcat la 36 miliarde lei, 2,07% din PIB, comparativ cu 22,75 miliarde lei, 1,42% din PIB, în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor preliminare privind execuția bugetară, obținute de Profit.ro.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 28,99 miliarde lei, respectiv 1,67% din PIB, față de deficitul de 17,04 miliarde lei, respectiv 1,07% din PIB aferent celor două luni ale anului 2023, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor. Profit.ro a scris la începutul lunii martie, citând surse, că Guvernul a închis primele două luni din an cu un deficit foarte mare, de 1,67% din PIB, 29 miliarde de lei, cu o gaură de circa 21 miliarde de lei doar în februarie, determinată de cheltuieli cu înarmarea, dar și de sume mari alocate pentru stingerea datoriilor în sectorul de sănătate.
Prim-ministrul României ar urma să prezinte anual, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, concluziile unui raport semestrial privind situația economică și bugetară, cu măsurile aferente, iar până la finalul primelor 3 luni din an ar urma să prezinte un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent. Totodată, în termen de cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului bugetar, ministrul Finanțelor va prezenta Parlamentului un raport cu privire la execuția bugetară finală, conform unui proiect legialstiv adoptat de Senat.
Guvernul a închis primele două luni din an cu un deficit foarte mare, de 1,67% din PIB, 29 miliarde de lei, cu o gaură de circa 21 miliarde de lei doar în februarie, determinată de cheltuieli cu înarmarea, dar și de sume mari alocate pentru stingerea datoriilor în sectorul de sănătate, au declarat surse pentru Profit.ro.
Guvernul a înregistrat în ianuarie un deficit bugetar de 0,45% din PIB, 7,89 miliarde de lei, față de 0,25% din PIB, 4 miliarde de lei în ianaurie anul trecut, confirmă Ministerul Finanțelor. Profit.ro a transmis anterior, citând surse, că Guvernul a semnat în ianuarie plăți de aproape 3 miliarde de lei la contracte pentru înzestrarea armatei, ceea ce a urcat deja deficitul la circa 0,5% din PIB, aproximativ 8 miliarde de lei. Cheltuieli pentru armament incluse în raportare la cheltuieli pentru investiții, unde Finanțele au anunțat o creștere de aproape patru ori, la 7,37 miliarde de lei.
Guvernul a făcut în ianuarie plăți de câteva miliarde de lei la contracte pentru înzestrarea armatei, ceea ce a urcat deficitul la 0,5% din PIB, circa 8 miliarde de lei, comparativ cu 0,3% din PIB, 3,7 miliarde de lei, în ianuarie anul trecut, au declarat pentru Profit.ro surse apropiate situației. Un nivel atât de ridicat al deficitului în ianuarie atrage atenția, însă faptul că acesta este determinat în bună măsură de cheltuieli punctuale și nu recurente, este relevant în evaluarea situației bugetului.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar de 89,9 miliarde lei pentru anul 2023, 5,68% din PIB, față de deficitul de 80,77 miliarde lei, respectiv 5,76% din PIB, aferent anului 2022, a anunțat astăzi Ministerul Finanțelor.
Guvernul a calculat pentru anul 2023 un deficit bugetar, final, de 5,68%, procentaj care la acest moment nu include integrarea unor date aferente Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a transmis pentru Profit.ro Ministerul Finanțelor. Un deficit de 5,68% ar fi echivalent cu 89,94 miliarde lei.
Guvernul a închis anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,72%, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat astăzi într-o conferință de presă, că datele privind deficitul "arată bine", dar a refuzat să precizeze la ce nivel se situează.
Deficitul bugetar pentru primele 11 luni s-a situat la 73,55 miliarde lei, respectiv 4,64% din PIB față de deficitul de 58,7 miliarde lei, respectiv 4,19% din PIB aferent celor unsprezece luni ale anului 2022. Profit.ro a anunțat încă de la începutul lunii decembrie nivelul deficitului pentru primele 11 luni. Deși în acest interval Guvernul a ținut cheltuielile sub control și lăsa impresia că ar putea să se încadreze în ținta de deficit cash de 5,5% din PIB pentru tot anul, în decembrie a dat drumul cheltuielilor. Pe surse, de la nivelul Guvernului se transmite că deficitul bugetar s-ar putea situa la 5,7% din PIB cash și la 5,9% din PIB în termeni ESA.
Ministerul Finanțelor estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, în termeni cash, procentaj care, potrivit calculelor Profit.ro, este echivalentul a 93,4 miliarde de lei. Guvernul intenționa să țină deficitul cash în limita de 5,5% din PIB agreată cu Comisia Europeană (CE) și a adoptat în ultimele luni o serie de măsuri pentru a limita cheltuielile, în special cele făcute pe final de an de primari dar și de autorități centrale. Această estimare de 5,9% din PIB (93,4 miliarde de lei), vine după un deficit de numai 4,65% din PIB, respectiv 73,64 miliarde de lei, la final de noiembrie, potrivit informațiilor Profit.ro.
Prim-ministrul României ar urma să prezinte anual, în ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, concluziile unui raport semestrial privind situația economică și bugetară, cu măsurile aferente, iar până la finalul primelor 3 luni din an ar urma să prezinte un raport cu privire la situația economică și bugetară din anul precedent. Totodată, în termen de cel mult 5 luni de la incheierea exercițiului bugetar, ministrul Finanțelor va prezenta Parlamentului un raport cu privire la execuția bugetară finală.
Deficitul bugetar a urcat în octombrie cu 6,36 miliarde lei și a ajuns pentru primele zece luni la 62,81 miliarde lei, respectiv 3,97% din PIB față de deficitul de 47,12 miliarde lei, respectiv 3,34% din PIB aferent primelor zece luni ale anului 2022. Deficitul de aproape 4% oferă perspective Guvernului să se încadreze în acest an în limita de 5,5-5,7% pentru întreg anul.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 56,46 miliarde lei, respectiv 3,55% din PIB, în primele nouă luni ale anului 2023, față de deficitul de 41,7 miliarde lei, respectiv 2,96% din PIB aferent primelor nouă luni ale anului 2022. Profit.ro a anunțat în urmă cu două săptămâni deficitul bugetar. Guvernul încearcă să țină cheltuielile sub control, în contextul unor venituri semnificativ sub program, și a renunțat să mai facă vreo rectificare bugetară anul acesta, rectificare care ar fi fost negativă.
Guvernul ia în calcul să nu mai efectueze în acest an o rectificare bugetară, o premieră având în vedere că era și singura programată pentru 2023, și să regleze situația prin Fondul de rezervă. Informația, inițial disponibilă din surse guvernamentale, a fost confirmată pentru Profit.ro de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
Deficitul bugetar al României ar putea crește, în acest an, până la 5,7%, ca urmare a implementării legii privind măsurile fiscal-bugetare pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament, spune premierul Marcel Ciolacu.
Deficitul bugetar a crescut în luna septembrie într-un ritm mai alert și a ajuns la 3,56%, iar Ministerul Finanțelor, deși este mulțumit de modul în care au încetinit în general cheltuielile statului, pregătește o restricție majoră pentru autoritățile locale care obișnuiesc să cheltuiască pe final de an sume foarte mari de bani, de ordinul miliardelor de lei, pe diverse bunuri și servicii, doar să nu rămână cu bani necheltuiți pe care să îi returneze la buget, a declarat, într-un interviu acordat Proft.ro, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Profit.ro a scris recent că în 7 din ultimii 10 ani, deficitul bugetar din noiembrie și decembrie a fost de peste 2% din PIB, alimentat de obiceiul ordonatorilor de credite de a cheltui tot ce pot din bugetul alocat, chiar și pe achiziții care nu sunt necesare.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din anul 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații, întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a dat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, rectificare cu tăiere de venituri a mai fost în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Ministerul Finanțelor își va înființa o nouă direcție, pentru monitorizarea execuției bugetare, instituțiile și autoritățile publice la care se înregistrează costuri peste un anumit nivel cu achizițiile vor fi controlate de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, dar și de structurile teritoriale ale ANAF, iar Guvernul va aproba lunar până la final de 2025, în funcție de evoluția deficitului bugetar și a arieratelor, limite lunare de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, prevede un proeict de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor.
Ministerul Finanțelor își va înființa o nouă direcție, pentru monitorizarea execuției bugetare, instituțiile și autoritățile publice la care se înregistrează costuri peste un anumit nivel cu achizițiile vor fi controlate de Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, dar și de structurile teritoriale ale ANAF, iar Guvernul va aproba lunar până la final de 2025, în funcție de evoluția deficitului bugetar și a arieratelor, limite lunare de cheltuieli pentru ordonatorii principali de credite, prevede un proeict de ordonanță pregătit de către Ministerul Finanțelor.
Bugetul a înregistrat un deficit, suma cu care cheltuielile depășesc veniturile, de 42,2 miliarde de lei, 2,65% din PIB, în primele opt luni din aces an. În perioada similară a anului trecut, deficitul a fost de 33 miliarde lei, 2,34% din PIB. Situația generală privind bugetul a fost anunțată de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, încă de pe 20 septembrie, înaintea termenului la care informațiile ar trebui să se publice, de 25 a lunii.
Guvernul are în plan o rectificare bugetară după ce intră în vigoare legea cu măsurile fiscale, a transmis ministrul Finanțelor pentru Profit.ro. Aceasta ar fi prima rectificare bugetară din acest an, o situație neobișnuită, practica fiind de două rectificări pe an, una în vară și alta în toamnă. Pentru a putea aloca fonduri instituțiilor care au nevoie foarte mare de bani, inclusiv pentru proiecte cu fonduri UE sau cheltuieli din domeniul sănătății, Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect de ordonanță care prevede preluarea la Fondul de rezervă al Guvernului a sumelor reprezentând 10% din creditele de angajament și creditele bugetare, pe care ordonatorii de credite sunt obligați, conform legii, să le păstreze.
Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.