Deficitul bugetar a ajuns la final de august, pentru primele opt luni din an, la 2,66% din PIB, 42,53 miliarde de lei, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, la finalul unei ședințe de Guvern în care a fost discutat în primă lectură proiectul de lege cu măsuri fiscale, reduceri de cheltuieli în sectorul bugetar și măsuri de combatere a evaziunii.
Veniturile obținute la bugetul de stat anul trecut ca urmare a creșterii inflației nu au mai avut aceeași dinamică în acest an, pentru că inflația, deși încă ridicată, s-a apropiat mai mult de ce a țintit BNR, spune guvernatorul Mugur Isărescu, ca explicație pentru faptul că acum se discută despre o criză bugetară dincolo de jumătatea anului, deși economia nu este în recesiune și nici în criză financiară. Isărescu mai adaugă și că veniturile fiscale sunt prea mici și a atacat din nou diferitele excepții de impozitare: ”românii nu vor stat minimal”, ”românii vor un stat ca afară”.
Deficitul foarte mic, de numai 300 de milioane de lei în luna iunie, nu este rezultatul unei îmbunătățiri bruște a colectării veniturilor de către ANAF, ci a fost determinat de încasarea de către buget a dividendelor de la companiile controlate de stat sau la care statul are participații. Potrivit informațiilor Profit.ro, cea mai mare parte a sumei de 9,7 miliarde lei prinsă în buget ca venituri din dividende a fost încasată în luna iunie, motiv pentru care deficitul a fost atât de redus și lasă impresia, falsă, că situația bugetară s-a stabilizat.
Guvernul a înregistrat în primele cinci luni ale anului (ianuarie-mai) un deficit bugetar de 36,9 miliarde de lei, 2,32% din PIB, cu 16 miliarde de lei mai mult față de perioada similară a anului trecut, când decalajul dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari a fost de 20,9 miliarde lei, 1,48% din PIB. Deficitul mare din primele cinci luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții, cu 55,1% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 4,16 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, explică Ministerul Finanțelor.
Deficitul bugetar pentru primele cinci luni din acest an a ajuns la 37 miliarde de lei, 2,3% din PIB, după ce doar în luna mai a crescut cu încă 10 miliarde de lei, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor fostului ministru al Finanțelor Eugen Teodorovici. În primele cinci luni ale anului trecut, deficitul a fost de 1,6% din PIB, circa 21 miliarde de lei. Bugetul se află sub presiune în acest an, în contextul în care veniturile colectate la buget au fost sub așteptări. Ministerul Finanțelor nu a publicat încă execuția bugetară, aceasta fiind așteptată zilele acestea.
Premierul Nicolae Ciucă l-a demis pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și anunță că a luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.
Lucian Heiuș a demisionat de la conducerea ANAF, la scurt timp după publicarea execuției bugetare pentru primele patru luni de către Ministerul Finanțelor. În mesajul de demisie, Heiuș a anunțat și o rămânere a ANAF în urmă față de programul de încasări, cu 8,9 miliarde lei pentru primele cinci luni. O parte importantă din diferența dintre programul stabilit și ce s-a colectat, un minus de 8,5 miliarde lei, este la Direcția de mari contribuabili - condusă de Ionuț Mișa, la rândul său fost șef ANAF - unde Guvernul a supraestimat veniturile din energie, în timp ce prețurile au scăzut puternic în acest an, iar BNR recuperează de la buget peste 2 miliarde de lei prin compensări lunare.
Deficitul bugetar a ajuns la 27,35 miliarde lei, 1,72% din PIB, pentru primele patru luni ale anului (ianuarie-aprilie), față de 16,33 miliarde lei, 1,16% din PIB, în perioada similară a anului trecut. Evoluția a fost determinată în principal de creșterea volumului de investiții cu 58%, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 3,57 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, potrivit Ministerului Finanțelor.
Potrivit execuțiilor bugetare, Ministerul Energiei a plătit în total furnizorilor drept compensații peste 2,11 miliarde lei în primele 4 luni ale anului, iar cel al Muncii – peste 1,11 miliarde lei în primele 3 luni.
Bugetul are un minus față de programul stabilit de 17,2 miliarde lei, 13,1%, pe partea de venituri în primele trei luni ale acestui an, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, analizate de Profit.ro. Deficitul a crescut la un nivel ridicat pentru primele trei luni ale anului, Finanțele au raportat deficit de 22,75 miliarde lei (1,42%) față de o țintă de 68 miliarde lei (4,4%) pentru tot anul, dar nu a scăpat de sub control deoarece și cheltuielile au fost limitate, cu 33,15 miliarde lei, 19,5%, mai mici decât se planificase prin legea bugetului. O bună parte din aceste minusuri pe venituri, dar și pe cheltuieli, vin din execuția puternic sub program a fondurilor UE. Statul nu a atras fonduri UE, care ar fi apărut la venituri, și, în consecință nici nu le-a cheltuit, deci și cheltuieli sub program.
Deficitul bugetar în primele trei luni din acest an s-a situat la 22,75 miliarde lei (1,42% din PIB), față de 15,7 miliarde lei (1,11% din PIB) în primele trei luni ale anului trecut, potrivit datelor publicate de către Ministerul Finanțelor. Deficitul este determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 56,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 2,5 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat, despre sistarea angajărilor la stat, că dacă în urma analizei de acum pe care o vor face la Guvern, vor ajunge la concluzia că este necesară o astfel de măsură, o vor discuta în coaliție și o vor asuma și la nivel guvernamental. Șeful Executivului a precizat că în anul 2022 discutăm de o diferență de locuri de muncă în plus, la nivelul instituțiilor statului, de aproximativ 17.774.
Profit.ro a anunțat că veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern. Profit.ro a anunțat totodată că Banca Națională a României a notificat autoritățile că trebuie să recupereze 2,3 miliarde de lei.
Coaliția de guvernare a decis, marți, în ședința de la Palatul Victoria, reducerea cheltuielilor bugetare cu 20 de miliarde de lei, în urma colectării slabe la bugetul de stat, dar fără a tăia de la investiții. Astfel, printre măsurile discutate se află reducerea numărului de membri din Consiliile de Administrație ale companiilor de stat și reducerea valorii indemnizațiilor de ședință, pentru ca guvernul să se încadreze în deficitul bugetar.
Guvernul a cheltuit în primele două luni cu 17,04 miliarde de lei (1,07% din PIB) mai mult decât veniturile strânse la buget, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor. Decalajul dintre cheltuieli și venituri, reprezentând deficitul bugetar, s-a situat la 9,5 miliarde de lei (0,67% din PIB) în primele două luni ale anului trecut. Deficitul bugetar de 17 miliarde de lei înregistrat în primele două luni ale acestui an a fost determinat în principal de creșterea volumului de investiții cu 85,8% mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent, compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale casnici și noncasnici în valoare de 1,6 miliarde lei, volumul mai mare de decontări de bunuri și servicii pentru medicamente, încetinirea ritmului de încasări ale veniturilor, precum și de influențele implementării etapei a doua a Programului Sprijin pentru România, arată Finanțele.
Veniturile la buget pentru primele două luni ale anului sunt cu aproximativ 5% sub nivelul programat de către Guvern, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Această nerealizare a veniturilor a generat un anumit nivel de preocupare în rândul autorităților pentru creșterea încasărilor, însă situația nu este una gravă, iar evoluția depinde în mare măsură de veniturile care vor fi colectate în martie, una din lunile în care sunt înregistrate de obicei încasări mari.
Guvernul a înregistrat în luna ianuarie un deficit bugetar de 4 miliarde de lei (0,25% din PIB), comparativ cu 1,68 miliarde lei (0,12% din PIB) în prima lună a anului trecut. Statul are cheltuieli mai mari decât veniturile, iar pentru acoperirea acestei diferențe, deficitul bugetar, trebuie să se împrumute. Potrivit datelor anunțate de către Ministerul Finanțelor, deficitul din ianuarie este determinat în principal de rambursările de TVA mai mari cu 59,8% față de nivelul rambursat în aceeași lună a anului trecut, încetinirea veniturilor din accize din tutun, volumul mai mare de decontări de bunuri și servici pentru medicamente, precum și de creșterea volumului de investiții.
Guvernul a terminat anul trecut cu un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, 5,68% din PIB, după ce în luna decembrie a consemnat cheltuieli foarte ridicate, cu 22,3 miliarde de lei mai ridicate decât veniturile. Cheltuielile mari din luna decembrie sunt o practică obișnuită a autorităților și le oferă o anumită flexibilitate în a ține deficitul, exprimat în termeni cash, în limitele asumate. Cu datele anunțate acum de Ministerul Finanțelor, Guvernul s-a încadrat în ținta stabilită, 5,74% din PIB pentru anul 2022.
Guvernul înregistrează un deficit bugetar de 58,7 miliarde de lei pentru primele 11 luni ale anului, semnificativ sub ținta de 80,2 de miliarde de lei pentru întreg anul 2022, potrivit datelor publicate astăzi de către Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe cele unsprezece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB.
Execuția bugetului în primele zece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 47,12 miliarde lei în scădere față de deficitul de 47,98 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,68 puncte procentuale pe primele zece luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 4,06% din PIB la 3,37% din PIB. Deficitul pentru primele zece luni este semnificativ sub ținta de 80,15 miliarde lei, 5,74% din PIB, pentru întreg anul.
Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.
Guvernul a avut în primele nouă luni ale anului un deficit, diferența dintre veniturile mai mici și cheltuielile mai mari, de 41,7 miliarde de lei, în scădere ușoară față de deficitul de 44,29 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului trecut. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,71 puncte procentuale pe primele nouă luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,75% din PIB la 3,04% din PIB. Veniturile au crescut cu 22,6%, ca urmare a majorării încasărilor din TVA, din energie, contribuțiilor de asigurări și impozitului pe profit, dar și a altor taxe, cum ar fi impozitul pe dividende, unde firmele s-au grăbit să distribuie trimestrial dividendele pentru 2022, astfel încât să evite pe cât posibil majorarea impozitului de la 5% la 8% anul următor.
Guvernul a înregistrat pentru primele opt luni ale anului 2022 un deficit de 32,98 miliarde lei, în scădere față de deficitul de 39,36 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele opt luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 3,33% din PIB la 2,4% din PIB. Deficitul redus este determinat de avansul substanțial al veniturilor, cu 22%, un factor important fiind inflația, în timp ce cheltuielile au urcat cu 16,7%, cu un plus de 4,5% la salariile din sectorul public, 16,55 în plus la bunuri și sericii și o creștere de 17,8% la asistență socială, în principal pensii.
Statul a înregistrat un deficit bugetar de 26,69 miliarde de lei pentru primele șapte luni ale acestui an (ianuarie-iulie), în scădere față de deficitul de 33,97 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a anunțat Ministerul Finanțelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,93 puncte procentuale pe primele șapte luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 2,87% din PIB la 1,94% din PIB. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,97 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din alte impozite pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, impozit pe profit și TVA, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat o cvasi-stagnare.
Rectificarea bugetară aprobată astăzi de Guvern prevede majorarea deficitului bugetar de la 77,5 miliarde lei, ținta stabilită la început de an, la 80,15 miliarde lei, în timp ce ponderea în PIB stagnează la 5,8%. Guvernul a revizuit proiectul inițial de rectificare, pentru a da fonduri suplimentare autorităților locale pentru decontarea transportului elevilor +500 milioane lei, precum și 600 milioane lei pentru proiecte derulate prin programul PNDL. Printre revizuirile semnificative în minus sunt o reducere cu 300 de milioane de lei a alocării suplimentare pentru fondul de rezervă al Guvernului, de la 1 miliard de lei la 700 milioane de lei, precum și o tăiere cu 400 de milioane de lei a sumei pe care executivul a decis să o aloce suplimentar pentru decontarea concediilor de odihnă.