Noul președinte al Consiliului Fiscal spune că rectificarea bugetară vine într-un moment în care bugetul de stat este teribil de încordat și situația va fi mai dificilă anul viitor, când statul nu se va putea închide cu un deficit sub 3% din produsul intern brut fără venituri suplimentare.
Un plus de 300 milioane de lei la impozite și taxe pe proprietate doar din încasări estimate anul acesta din taxa pe activele băncilor a fost trecut în proiectul de rectificare bugetară publicat luni, după ce în bugetul inițial pe 2019, Guvernul nu prevăzuse, demonstrativ, niciun leu, ca să arate că urmărește doar scăderea dobânzilor și creșterea creditării, nu foamea de bani.
Cei mai mulți bani vor fi tăiați de la proiecte cu fonduri UE nerambursabile, respectiv 52,6 milioane lei. Printre proiectele cu fonduri UE menționate în bugetul inițial pe anul acesta al STS se numără și modernizarea infrastructurii hardware și software a sistemului național unic pentru apeluride urgență 112, căruia i se alocaseră pentru 2019 credite bugetare de 43,7 milioane lei.
Serviciul Român de Informații (SRI) va primi în plus aproape 400 milioane lei la rectificarea bugetară, potrivit proiectului de ordonanță de aprobare a rectificării.
Guvernul a avut în primele șase luni cheltuieli mai mari decât veniturile cu 19,96 miliarde de lei, respectiv 1,94% din PIB. În primele șase luni ale anului trecut, deficitul a fost de 15 miliarde de lei, reprezentând 1,58% din PIB. Veniturile au crescut cu 12,6%, iar cheltuielile cu 14,7%, costurile cu personalul fiind mai mari cu 23,4%.
Este vorba despre o alocare bugetară destinată reabilitării ecluzei române din cadrul sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier I, alocare prevăzută de o hotărâre din 2004 a Guvernului Adrian Năstase, dar neachitată nici până astăzi. Potrivit companiei, neplata acestor bani de către Guvern a reprezentat una dintre cauzele intrării în insolvență în 2012 a Hidroelectrica.
Deficitul bugetar, cheltuielile Guvernului care depășesc veniturile și sunt acoperite din împrumuturi, a ajuns în primele cinci luni la 14,7 miliarde lei, reprezentând 1,4% din PIB, sumă cu 80% mai mare comparativ cu deficitul din perioada ianuarie-mai a anului trecut, când minusul din bugetul statului a fost de 8,14 miliarde lei, respectiv 0,88% din PIB. În timp ce Guvernul a avut venituri mai mari cu 11,6%, cheltuielile au crescut în aceeași perioadă cu 16,3%, motivul cel mai evident fiind avansul accelerat al salariilor din sectorul public, cu 24,6%.
Municipalitatea Capitalei și Ministerul Finanțelor Publice au semnat recent o convenție de împrumut prin care Primăria București a contractat un credit în valoare de 462,66 milioane lei, adică aproape 100 milioane euro, pe maxim 20 de ani, pentru plata subvențiilor restante ale Primăriei către RADET.
Guvernul a înregistrat un deficit bugetar, cu cât sunt mai mari cheltuielile statului decât veniturile, de 5,5 miliarde de lei, respectiv 0,54% din PIB, în primul trimestru al acestui an, în urcare de la 4,46 miliarde lei, 0,48% din PIB, în primele trei luni ale anului trecut. Cheltuielile au crescut cu peste 13%, mai accelerat decât veniturile, care au avansat cu 12,5%. Cheltuielile statului cu personalul sunt în urcare cu aproape 26%, în timp ce sumele alocate pentru investiții au stagnat la 4,9 miliarde de lei.
Guvernul a înregistrat în primele două luni un deficit al bugetului general consolidat de 5,2 miliarde de lei, respectiv 0,51% din PIB, față de 5,5 miliarde lei, respectiv 0,58% din PIB înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018. Deficitul ridicat din ianuarie-februarie anul trecut a fost, însă, determinat de plăți în contul unor achiziții de armament. Cheltuielile pentru investiții ale Guvernului au fost în ianuarie-februarie 2018 de 3,7 miliarde de lei, sumă în care intră și plățile pentru achiziții militare, în timp ce în primele două luni ale acestui an s-au situat la 1,6 miliarde de lei, o scădere de peste 50%. Costurile cu salariile rămân ridicate, cu un plus de 25% față de primele două luni ale anului trecut, dar un factor pozitiv este că veniturile înregistrează o creștere de 10,4%, mai accelerată față de avansul de 8,6% al cheltuielilor.
Recent, senatorul ALDE Daniel Zamfir, inițiatorul Legii dării în plată a imobilelor cumpărate prin credite ipotecare și al altor proiecte de acte normative care au stârnit nemulțumirea sistemului bancar și a BNR, a inițiat un proiect de lege prin care statutul de membru al Consiliului Fiscal, instituția independentă care monitorizează politica fiscal-bugetară a Guvernului, să fie incompatibil cu cel de șef de instituție financiară. Acum, parlamentarii PSD merg mai departe și, printr-un alt proiect de lege, vor ca o astfel de incompatibilitate să fie menținută pentru șefii instituțiilor bancare, dar să fie eliminată în cazul șefilor companiilor naționale cu capital majoritar de stat.
Execuția bugetului general consolidat în luna ianuarie a anului 2019 s-a încheiat cu un excedent de 0,7 miliarde de lei, respectiv 0,07% din PIB, anunță Ministerul Finanțelor. Un instantaneu bugetar favorabil, pentru o lună specială din an, greu de repetat, în care statul are încasări și pentru trimestrul 4 din 2018 și este nevoit să-și limiteze cheltuielile la media lunară a anului trecut, din cauza lipsei bugetului. Chiar și cu aceste restricții, însă, cheltuielile tot au crescut mai mult decât veniturile: avans de 22,7%, față de doar 15,1% la venituri.
"De la începutul anului curent până în prezent, calendarul de adoptare a actului normativ privind bugetul de stat, defalcarea subsecventă a acestuia și procedurile îndelungate până la furnizarea efectivă a combustibilului necesar determină apariția unei perioade de penurie critică a resurselor disponibile, fapt care nu permite decât apelarea la rezervele de stat", este justificarea Executivului.
Inițiativa vine într-un moment de maximă tensiune între Guvern, sistemul bancar și BNR, după introducerea "taxei pe lăcomie". Ministrul Finanțelor a declarat recent că a fost dispoziția dată de el personal ca ministerul să nu împrumute nimic la ultima emisiune de titluri de stat, iar PSD a acuzat BNR în mai multe rânduri că nu dispune măsuri pentru a opri deprecierea leului față de euro. În urmă cu o săptămână, Darius Vâlcov, consilierul economic al premierului, a susținut că președintele Consiliului Concurenței ar fi fost numit, în mandatul fostului președinte Traian Băsescu, la propunerea președintelui executiv al Raiffeisen, Steven van Groningen, în timp ce șeful Consiliului Fiscal a fost economistul-șef al acestei bănci.
Proiectul de buget de stat pe 2019 prevede tăierea cu 6% a creditelor bugetare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), de la o execuție preliminată pe 2018 de 185,058 milioane lei la o alocare de 174,017 milioane lei anul acesta. Anul trecut, bugetul DNA a crescut cu aproape 10% față de 2017.
Execuția bugetară pe anul trecut menționează în premieră un venit de 3,87 miliarde de lei apărut în decembrie la un capitol în care, până acum, Ministerul Finanțelor a înregistrat doar sume modice sau chiar „venituri” negative. Suma reprezintă 0,4% din produsul intern brut, în condițiile în care deficitul bugetar înregistrat anul trecut este de 2,88% din PIB, la marginea limitei de 3%.
Bugetul a înregistrat pentru 2018 un deficit de 27,3 miliarde de lei, respectiv 2,88% din PIB, sub ținta stabilită de Guvern, de 2,97% din PIB, potrivit datelor oficiale anunțate de Ministerul Finanțelor. Oficialii guvernamentali au transmis în ultimele săptămâni mesaje că statul s-a încadrat anul trecut în țintă cu diferența dintre venituri și cheltuieli, însă în lipsa unor date oficiale publicate, mulți economiști și chiar piețele financiare au privit informațiile cu scepticism. De exemplu, în urmă cu două săptămâni, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că România a încheiat 2018 cu un deficit bugetar apropiat de 2,8% din PIB, iar anul acesta va diminua deficitul cu cel puțin 0,5 puncte procentuale.
Senatorul liberal Florin Cîțu susține că a fost informat de surse din Ministerului Finanțelor Publice că datele execuției bugetare prezentate de Guvern nu sunt reale, iar Executivul încearcă ”măsluirea” aceste date pentru ca România să poată raporta un deficit sub 3% din PIB.
Execuția bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 26 miliarde lei, respectiv 2,7% din PIB, extrem de aproape de nivelul de circa 28 de miliarde de lei prevăzut pentru întreg anul 2018. Deficitul este de peste două ori mai mare comparativ cu primele 11 luni de anul trecut, când s-a situat la 10,18 miliarde de lei, echivalentul a 1,19% din PIB. Diferența dintre venituri și cheltuieli s-a agravat accelerat în luna noiembrie, cu circa 5 miliarde de lei, astfel că, pentru a rămâne cu deficitul bugetar în limita de 3% (aproximativ 28 de miliarde de lei), obiectiv asumat ferm de Guvern, luna decembrie ar trebui să fie cea mai austeră de după anii de criză.
Primele zece luni ale anului s-au încheiat cu un deficit de 20,9 miliarde lei, respectiv 2,2% din PIB, veniturile însumând 232,3 miliarde lei (24,5% din PIB), cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent, în schimb cheltuielile totalizând 253,2 miliarde lei, cu 18,1% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent.
Anunțata rectificare bugetară compromite lucrările de reparații din CFR și pune sub semnul întrebării plata salariilor angajaților, iar decizia reducerii bugetului Ministerului Transporturilor creează premisele unui ”cutremur în întreg ecosistemul feroviar românesc”, a avertizat, vineri, sindicatul Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane (FNFMCV).
În plus, rectificarea bugetară prevede compensarea parțială a minusurilor mari de încasări din TVA și accize, de peste 3 miliarde lei, cu încasări suplimentare din dividende de la companii de stat, în special energetice, estimate la aproape 2 miliarde lei.
Autoritățile locale au solicitat Guvernului doar circa 70 de milioane de lei din cei 600 de milioane de lei alocați în plus de Executiv la prima rectificare bugetară din acest an pentru plata datoriilor restante ale primăriilor, inclusiv față de sistemele locale centralizate de încălzire a populației, astfel că bugetul de stat economisește în acest fel 530 milioane lei.
A doua rectificare bugetară din acest an operată de Guvernul Dăncilă prevede majorarea creditelor bugetare pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază cu suma totală de 69,45 milioane lei, dar și a celor ale Ministerului Public, cu peste 21 milioane lei, și ale Administrației Prezidențiale (mai mult de 7 milioane lei), potrivit proiectului de OUG de rectificare a bugetului de stat elaborat de Executiv.
Deficitul bugetar a crescut în luna august, iar execuția bugetului pe primele opt luni din 2018 s-a încheiat cu un deficit de 1,54% din PIB, 14,6 miliarde lei, de aproximativ două ori mai mult comparativ cu 0,78% din PIB, 6,5 miliarde de lei, în ianuarie-august anul trecut. Deficitul s-a redus în luna iulie, o lună în care veniturile colectate sunt de obicei mai mari, întrucât includ multe plăți trimestriale ale companiilor. La opt luni, cheltuielile păstrează un ritm de creștere mai alert decât al veniturilor, de 18% față de 13,7% în ce privește sumele aduse la buget. Totodată, rata de creștere a veniturilor din TVA a fost la opt luni mai slabă decât în primele șapte luni ale acestui an, marcând astfel o încetinire foarte puternică în luna august, la numai 1,6%.