Rezultatele 1 - 25 din 134 pentru "bugetari"

Vicepremierul Dan Barna a afirmat, răspunzând unei întrebări, că este "posibil" ca în cursul acestui an să "plece"angajați din sistemul bugetar, el explicând că Executivul a cerut companiilor de stat "planuri de reformă explicită" și că acestea pot avea drept consecință și reorganizarea unor activități.

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că a cerut să fie verificată informația privind creșterea numărului de angajați din sectorul public. Profit.ro a scris luni că numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a ajuns la 1,25 milioane, după ce doar în ultima lună din 2020 statul a mai adăugat 4.000 de angajați în sectorul public. Astfel, în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie 2019 și finele anului 2020, în care PNL a guvernat singur, dar nedeținând majoritate în Parlament, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Pe toată durata mandatului guvernului PNL, actualul premier a fost Ministru al Finanțelor, instituție care publică lunar datele respective.

Sporuri pentru condiții vătămătoare, pentru munca pe ture, spor de izolare, spor de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică sunt câteva dintre sporurile de care au parte angajații la stat din România. Cei care lucrează în instituțiile de cultură, de exemplu, primesc sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare și pentru condiții grele de muncă, iar judecătorii de la Curtea Constituțională beneficiază și ei de sporuri pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică sau spor pentru păstrarea confidențialității.

Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a ajuns la 1,25 milioane (1.249.624), după ce doar în ultima lună din 2020 statul a mai adăugat 4.000 de angajați în sectorul public, relevă datele analizate de Profit.ro. În perioada dintre sfârșitul lunii octombrie 2019 și finele anului 2020, în care PNL a guvernat singur, dar nedeținând majoritate în Parlament, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Media lunară a guvernării PNL a fost de 988 bugetari în plus pe lună, față de 1.336 pe lună în mandatul PSD (ianuarie 2017-octombrie 2019).

Premierul Cîțu a declarat, vineri, că după incendiul de la Institutul Matei Balș, este momentul ca românii să înțeleagă că 95% din resursele bugetare nu mai pot fi cheltuite pe salarii și sporuri, ci tot mai multe resurse trebuie alocate investițiilor publice, pentru a evita astfel de tragedii. Șeful Executivului a cerut angajaților din administrație, inclusiv din sistemul de sănătate, să iasă din birouri și să-și facă treabă, avertizând că altfel vor fi dați afară.

Creșterea salarizării în administrația publică centrală și locală din ultimii 4 ani nu este sustenabilă și numai alocarea de resurse bugetare pentru investiții poate menține actualul nivel de salarizare în sectorul public, a declarat miercuri premierul Cîțu, care a solicitat autorităților măsuri de corectare a acestei tendințe de majorare a cheltuielilor cu personalul.

Guvernul analizează, în vederea elaborării proiectului de buget pentru 2021, situația sporurilor acordate în sectorul public pentru a vedea care dintre ele se justifică, a declarat, joi, premierul Florin Cîțu, care a informat, totodată, că se are în vedere modificarea Legii salarizării pentru a elimina inechitățile din sistemul public.

Salariile angajaților din sistemul public vor fi înghețate, pentru o perioadă nedeterminată, la nivelul lunii decembrie 2020, a decis miercuri Guvernul prin ordonanță de urgență.

Guvernul va îngheța, pentru o perioadă nedeterminată, salariile angajaților din sistemul public la nivelul lunii decembrie 2020. Premierul Cîțu spune că înghețarea va fi menținuă până la finalizarea unei analize a moficiărilor aduse legii salarizării din sistemul public, dar promite că salariile bugetarilor nu vor fi tăiate.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul nu ia în calcul "în niciun caz" măsura înaintată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ca statul să reducă programul de lucru al bugetarilor cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru a diminua cheltuielile și, astfel, deficitul bugetar. Ministrul a explicat că astfel de măsuri, după cum s-a văzut în 2008-2009, accentuează criza și încetinesc revenirea economiei, iar statul face deja economii cu salariile bugetarilor prin utilizarea muncii de la domiciliu, caz în care nu se plătesc unele sporuri. Totodată, Cîțu, a reluat un mesaj pe care l-a mai transmis și în alte rânduri BNR, anume că banca centrală are spațiu pentru reducerea dobânzii, măsură care ar susține revenirea economiei.

Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime cu reducerea corespunzătoare a lefurilor și angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.

Numărul posturilor ocupate în administrația publică a scăzut ușor, cu aproape 600. Astfel, în luna mai, aparatul de stat număra 1.247490 posturi ocupate, față de 1.248.057 în luna martie. Totalul este acum cu 11.700 mai ridicat comparativ cu luna octombrie din 2019, înainte ca PNL să preia guvernarea, relevă ultimele date disponibile, analizate de Profit.ro.

România a rămas și în 2019 lider în UE, pentru al treilea an consecutiv, la cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse prin taxe și impozite de la populație și firme, relevă date Profit.ro. Statul român a urcat pe prima poziție în 2017 și s-a menținut pe același loc și în 2018, ca urmare a politicilor de creștere accelerată a veniturilor angajaților în sistemul public, dar și din cauză că numărul acestora a crescut constant, indiferent de partidele aflate la guvernare. La nivelul UE, cheltuielile cu salariile au crescut în toate țările, dar asta după câțiva ani de consolidare a finanțelor publice. Pe de altă parte, problema este accentuată și de faptul că statul român este penultimul în UE la venituri colectate la buget ca pondere în PIB.

Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.

Premierul Ludovic Orban a anunțat, joi, că șomajul tehnic pentru cei din instituțiile publice ”u mai este de actualitate” având în vedre că ne apropiem de finalul stării de urgență, dar și pentru că mulți din sectorul public sunt implicați n prima linie a luptei mpotriva coronavirus.

Numărul de angajați ai statului a crescut în luna februarie, comparativ cu ianuarie, cu peste 5.000, însă creșterea a fost determinată în mare măsură de numărul mai mare de posturi ocupate în sistemul public de sănătate, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, consultate de Profit.ro. Astfel, numărul de posturi ocupate la unitățile sanitare finanțate din FNUASS, cele controlate de administrația centrală, a urcat în februarie cu circa 4.400, la 70.901, în timp ce în unitățile sanitare din rețeaua autorităților locale a consemnat un plus de aproximativ 1.000 de posturi și a ajuns la 135.288. Chiar dacă nu au neapărat legătură cu epidemia de coronavirus, angajările au întărit cel mai probabil sistemul sanitar de stat, mai ales cel al administrației centrale, cu foarte puțin timp înainte ca epidemia de coronavirus sa cuprindă și România. Primul pacient a fost confirmat cu coronavirus pe 26 februarie.

Bugetarilor le va putea fi impusă efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă pe durata stării de urgență, conform noului decret prezidențial privind prelungirea acestei stări de urgență.

Angajații statului vor fi trimiși în șomaj tehnic în baza unui plan de gestiune a resurselor umane, care va ține cont de criterii precum calificativul obținut de angajat la evaluarea anuală, dar și de gradul de încărcare a activității fiecărei direcții generale, direcții, serviciu și birou, prevede un draft de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro și care vizează modificarea Codului Administrativ și a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Șefii instituțiilor staului vor avea, însă, și posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână. Salariul va fi diminuat la 75% pe perioada suspendării sau pe perioada reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, prevede documentul obținut de Profit.ro.

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul ia în calcul implementarea unui mecanism prin care jumătate dintre angajații din sistemul bugetar - cu excepția anumitor sectoare, precum sănătatea, asistența socială sau ordinea publică - să stea cu rândul, câte 15 zile, în șomaj tehnic.

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul ia în calcul implementarea unui mecanism prin care jumătate dintre angajații din sistemul bugetar - cu excepția anumitor sectoare, precum sănătatea, asistența socială sau ordinea publică - să stea cu rândul, câte 15 zile, în șomaj tehnic.

Întrebat despre posibilitatea reducerii veniturilor salariale ale bugetarilor, premierul Orban a declarat că în acest moment nu s-a luat nicio decizie, având însă loc evaluări în fiecare domeniu.

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, consideră că nu doar angajații de la privat, ci și bugetarii trebuie să suporte costul crizei declanșate de epidemia de coronavirus.

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 - octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. O mare parte a acestei creșteri a aparatului de stat vine însă de la administrațiile locale, unde aparatul executiv al acestora, nu sănătate sau învățământ, a crescut cu circa 30.000 de persoane. Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, instalat de la începutul lunii noiembrie, a promis diminuarea și eficientizarea aparatului de stat, dar în contextul în care multe dintre angajările noi au fost la primării, iar în aparatul central cam trei sferturi dintre posturile care apar în rapoartele Finanțelor sunt la sănătate, armată, Poliție și învățământ, domenii care au chiar deficite de personal, o diminuare semnificativă a numărului de angajați ai statului pare puțin probabilă.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, nu va mai fi redus. Guvernul Orban își propusese ca, prin proiectul de modificare a OUG nr. 114/2018, după cum a relatat anterior Profit.ro, să stabilească sporul ca sumă fixă pentru toate categoriile de personal, urmând a fi calculat ca procent din salariul minim brut pe economie. Luni, însă, Guvernul a decis să nu mai modifice acest spor, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.

Guvernul a decis, vineri, să stabilească drept libere în cazul bugetarilor zilele de 27 decembrie 2019 și 3 ianuarie 2020. Bugetarii ar urma să recupereze cele două zile libere primite suplimentar.