Rezultatele 1 - 25 din 125 pentru "bugetari"

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul nu ia în calcul "în niciun caz" măsura înaintată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ca statul să reducă programul de lucru al bugetarilor cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru a diminua cheltuielile și, astfel, deficitul bugetar. Ministrul a explicat că astfel de măsuri, după cum s-a văzut în 2008-2009, accentuează criza și încetinesc revenirea economiei, iar statul face deja economii cu salariile bugetarilor prin utilizarea muncii de la domiciliu, caz în care nu se plătesc unele sporuri. Totodată, Cîțu, a reluat un mesaj pe care l-a mai transmis și în alte rânduri BNR, anume că banca centrală are spațiu pentru reducerea dobânzii, măsură care ar susține revenirea economiei.

Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime cu reducerea corespunzătoare a lefurilor și angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.

Numărul posturilor ocupate în administrația publică a scăzut ușor, cu aproape 600. Astfel, în luna mai, aparatul de stat număra 1.247490 posturi ocupate, față de 1.248.057 în luna martie. Totalul este acum cu 11.700 mai ridicat comparativ cu luna octombrie din 2019, înainte ca PNL să preia guvernarea, relevă ultimele date disponibile, analizate de Profit.ro.

România a rămas și în 2019 lider în UE, pentru al treilea an consecutiv, la cât alocă pentru salariile angajaților statului din veniturile strânse prin taxe și impozite de la populație și firme, relevă date Profit.ro. Statul român a urcat pe prima poziție în 2017 și s-a menținut pe același loc și în 2018, ca urmare a politicilor de creștere accelerată a veniturilor angajaților în sistemul public, dar și din cauză că numărul acestora a crescut constant, indiferent de partidele aflate la guvernare. La nivelul UE, cheltuielile cu salariile au crescut în toate țările, dar asta după câțiva ani de consolidare a finanțelor publice. Pe de altă parte, problema este accentuată și de faptul că statul român este penultimul în UE la venituri colectate la buget ca pondere în PIB.

Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.

Premierul Ludovic Orban a anunțat, joi, că șomajul tehnic pentru cei din instituțiile publice ”u mai este de actualitate” având în vedre că ne apropiem de finalul stării de urgență, dar și pentru că mulți din sectorul public sunt implicați n prima linie a luptei mpotriva coronavirus.

Numărul de angajați ai statului a crescut în luna februarie, comparativ cu ianuarie, cu peste 5.000, însă creșterea a fost determinată în mare măsură de numărul mai mare de posturi ocupate în sistemul public de sănătate, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, consultate de Profit.ro. Astfel, numărul de posturi ocupate la unitățile sanitare finanțate din FNUASS, cele controlate de administrația centrală, a urcat în februarie cu circa 4.400, la 70.901, în timp ce în unitățile sanitare din rețeaua autorităților locale a consemnat un plus de aproximativ 1.000 de posturi și a ajuns la 135.288. Chiar dacă nu au neapărat legătură cu epidemia de coronavirus, angajările au întărit cel mai probabil sistemul sanitar de stat, mai ales cel al administrației centrale, cu foarte puțin timp înainte ca epidemia de coronavirus sa cuprindă și România. Primul pacient a fost confirmat cu coronavirus pe 26 februarie.

Bugetarilor le va putea fi impusă efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă pe durata stării de urgență, conform noului decret prezidențial privind prelungirea acestei stări de urgență.

Angajații statului vor fi trimiși în șomaj tehnic în baza unui plan de gestiune a resurselor umane, care va ține cont de criterii precum calificativul obținut de angajat la evaluarea anuală, dar și de gradul de încărcare a activității fiecărei direcții generale, direcții, serviciu și birou, prevede un draft de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro și care vizează modificarea Codului Administrativ și a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Șefii instituțiilor staului vor avea, însă, și posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână. Salariul va fi diminuat la 75% pe perioada suspendării sau pe perioada reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, prevede documentul obținut de Profit.ro.

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul ia în calcul implementarea unui mecanism prin care jumătate dintre angajații din sistemul bugetar - cu excepția anumitor sectoare, precum sănătatea, asistența socială sau ordinea publică - să stea cu rândul, câte 15 zile, în șomaj tehnic.

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul ia în calcul implementarea unui mecanism prin care jumătate dintre angajații din sistemul bugetar - cu excepția anumitor sectoare, precum sănătatea, asistența socială sau ordinea publică - să stea cu rândul, câte 15 zile, în șomaj tehnic.

Întrebat despre posibilitatea reducerii veniturilor salariale ale bugetarilor, premierul Orban a declarat că în acest moment nu s-a luat nicio decizie, având însă loc evaluări în fiecare domeniu.

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, consideră că nu doar angajații de la privat, ci și bugetarii trebuie să suporte costul crizei declanșate de epidemia de coronavirus.

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 - octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. O mare parte a acestei creșteri a aparatului de stat vine însă de la administrațiile locale, unde aparatul executiv al acestora, nu sănătate sau învățământ, a crescut cu circa 30.000 de persoane. Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, instalat de la începutul lunii noiembrie, a promis diminuarea și eficientizarea aparatului de stat, dar în contextul în care multe dintre angajările noi au fost la primării, iar în aparatul central cam trei sferturi dintre posturile care apar în rapoartele Finanțelor sunt la sănătate, armată, Poliție și învățământ, domenii care au chiar deficite de personal, o diminuare semnificativă a numărului de angajați ai statului pare puțin probabilă.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, nu va mai fi redus. Guvernul Orban își propusese ca, prin proiectul de modificare a OUG nr. 114/2018, după cum a relatat anterior Profit.ro, să stabilească sporul ca sumă fixă pentru toate categoriile de personal, urmând a fi calculat ca procent din salariul minim brut pe economie. Luni, însă, Guvernul a decis să nu mai modifice acest spor, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.

Guvernul a decis, vineri, să stabilească drept libere în cazul bugetarilor zilele de 27 decembrie 2019 și 3 ianuarie 2020. Bugetarii ar urma să recupereze cele două zile libere primite suplimentar.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, va fi redus drastic de Guvernul Orban prin proiectul de modificare a OUG nr. 114/2018, după cum a relatat anterior Profit.ro. Sporul va fi în sumă fixă pentru toate categoriile de personal, iar cuantumul acestuia va fi calculat ca procent din salariul minim brut pe economie.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, va fi redus drastic de Guvernul Orban. Surse guvernamentale au precizat pentru Profit.ro că sporul va fi în sumă fixă pentru toate categoriile de personal, iar cuantumul acestuia va fi calculat prin raportare la salariul minim brut pe economie.

Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.

Indicatorii financiari arată că există o probabilitate ridicată că ne apropiem de o recesiune la fel de adâncă precum cea din 2008, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. “Dacă va avea loc rău ceva în SUA, este imposibil să nu ne atingă și pe noi”, consideră economistul, care arată și că situația bugetului din România va ajunge în acest an mai proastă decât cea din 2008 la capitolul cheltuieli rigide.

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.

Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.

Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015. Pentru fiecare leu în plus câștigat în privat, funcționarii publici au luat aproape 3 lei! Lucrătorii din administrație au ajuns să câștige mai mult decât funcționarii din Polonia și Ungaria, iar media pe total bugetari, inclusiv cei din sănătate și educație, a depășit-o pe cea din Ungaria și se apropie vertiginos de cea din Polonia, relevă datele Profit.ro. În privat, salariile rămân cu circa o treime sub cele din cele două țări din regiune.

Am văzut că niște afirmații ale mele făcute ieri (dar nu pentru prima dată) au dat naștere, nu numai multor minciuni și aberații dar și a unor slogane electorale.