Rezultatele 1 - 25 din 121 pentru "bugetari"

Numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice a crescut și în luna martie, astfel că totalul de la schimbarea guvernului PSD cu un executiv PNL, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, a ajuns la un plus de 12.268 de posturi. Totalul angajărilor este mai ridicat decât reflectă numărul de posturi ocupate, indicator raportat de Ministerul Finanțelor, întrucât acesta nu evidențiază impactul posturilor eliberate prin pensionări, demisii sau demiteri, fiind cunoscut că la schimbările de guverne sunt înlocuite de foarte multe ori conducerile instituțiilor publice chiar și la eșaloane inferioare.

Premierul Ludovic Orban a anunțat, joi, că șomajul tehnic pentru cei din instituțiile publice ”u mai este de actualitate” având în vedre că ne apropiem de finalul stării de urgență, dar și pentru că mulți din sectorul public sunt implicați n prima linie a luptei mpotriva coronavirus.

Numărul de angajați ai statului a crescut în luna februarie, comparativ cu ianuarie, cu peste 5.000, însă creșterea a fost determinată în mare măsură de numărul mai mare de posturi ocupate în sistemul public de sănătate, potrivit datelor Ministerului Finanțelor, consultate de Profit.ro. Astfel, numărul de posturi ocupate la unitățile sanitare finanțate din FNUASS, cele controlate de administrația centrală, a urcat în februarie cu circa 4.400, la 70.901, în timp ce în unitățile sanitare din rețeaua autorităților locale a consemnat un plus de aproximativ 1.000 de posturi și a ajuns la 135.288. Chiar dacă nu au neapărat legătură cu epidemia de coronavirus, angajările au întărit cel mai probabil sistemul sanitar de stat, mai ales cel al administrației centrale, cu foarte puțin timp înainte ca epidemia de coronavirus sa cuprindă și România. Primul pacient a fost confirmat cu coronavirus pe 26 februarie.

Bugetarilor le va putea fi impusă efectuarea totală sau parțială a concediului de odihnă pe durata stării de urgență, conform noului decret prezidențial privind prelungirea acestei stări de urgență.

Angajații statului vor fi trimiși în șomaj tehnic în baza unui plan de gestiune a resurselor umane, care va ține cont de criterii precum calificativul obținut de angajat la evaluarea anuală, dar și de gradul de încărcare a activității fiecărei direcții generale, direcții, serviciu și birou, prevede un draft de ordonanță de urgență obținut de Profit.ro și care vizează modificarea Codului Administrativ și a Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Șefii instituțiilor staului vor avea, însă, și posibilitatea de a reduce programul de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână. Salariul va fi diminuat la 75% pe perioada suspendării sau pe perioada reducerii programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe săptămână, prevede documentul obținut de Profit.ro.

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul ia în calcul implementarea unui mecanism prin care jumătate dintre angajații din sistemul bugetar - cu excepția anumitor sectoare, precum sănătatea, asistența socială sau ordinea publică - să stea cu rândul, câte 15 zile, în șomaj tehnic.

Premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul ia în calcul implementarea unui mecanism prin care jumătate dintre angajații din sistemul bugetar - cu excepția anumitor sectoare, precum sănătatea, asistența socială sau ordinea publică - să stea cu rândul, câte 15 zile, în șomaj tehnic.

Întrebat despre posibilitatea reducerii veniturilor salariale ale bugetarilor, premierul Orban a declarat că în acest moment nu s-a luat nicio decizie, având însă loc evaluări în fiecare domeniu.

Ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, consideră că nu doar angajații de la privat, ci și bugetarii trebuie să suporte costul crizei declanșate de epidemia de coronavirus.

Numărul angajaților din sectorul public a crescut cu peste 45.000, 3,8%, în intervalul decembrie 2016 - octombrie 2019, perioada de doi ani și 10 luni în care guvernarea a aparținut PSD, arată date ale Ministerului Finanțelor analizate de Profit.ro. O mare parte a acestei creșteri a aparatului de stat vine însă de la administrațiile locale, unde aparatul executiv al acestora, nu sănătate sau învățământ, a crescut cu circa 30.000 de persoane. Guvernul PNL, condus de Ludovic Orban, instalat de la începutul lunii noiembrie, a promis diminuarea și eficientizarea aparatului de stat, dar în contextul în care multe dintre angajările noi au fost la primării, iar în aparatul central cam trei sferturi dintre posturile care apar în rapoartele Finanțelor sunt la sănătate, armată, Poliție și învățământ, domenii care au chiar deficite de personal, o diminuare semnificativă a numărului de angajați ai statului pare puțin probabilă.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, nu va mai fi redus. Guvernul Orban își propusese ca, prin proiectul de modificare a OUG nr. 114/2018, după cum a relatat anterior Profit.ro, să stabilească sporul ca sumă fixă pentru toate categoriile de personal, urmând a fi calculat ca procent din salariul minim brut pe economie. Luni, însă, Guvernul a decis să nu mai modifice acest spor, au declarat pentru Profit.ro surse guvernamentale.

Guvernul a decis, vineri, să stabilească drept libere în cazul bugetarilor zilele de 27 decembrie 2019 și 3 ianuarie 2020. Bugetarii ar urma să recupereze cele două zile libere primite suplimentar.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, va fi redus drastic de Guvernul Orban prin proiectul de modificare a OUG nr. 114/2018, după cum a relatat anterior Profit.ro. Sporul va fi în sumă fixă pentru toate categoriile de personal, iar cuantumul acestuia va fi calculat ca procent din salariul minim brut pe economie.

Sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare de muncă de până la 15% din salariul de bază, acordat în prezent personalului angajat atât în administrația publică centrală, cât și în cea locală, va fi redus drastic de Guvernul Orban. Surse guvernamentale au precizat pentru Profit.ro că sporul va fi în sumă fixă pentru toate categoriile de personal, iar cuantumul acestuia va fi calculat prin raportare la salariul minim brut pe economie.

Salariile din Europa Centrală și de Est (ECE) cresc, dar cresc ele destul de repede cât să facă zona neatractivă pentru investiții? Încă mai e loc. În ultimul deceniu salariile nemților au crescut de 2,5 ori mai mult în euro, în timp ce în ECE a crescut și productivitatea și costurile cu forța de muncă rămân mult mai mici.

Indicatorii financiari arată că există o probabilitate ridicată că ne apropiem de o recesiune la fel de adâncă precum cea din 2008, spune Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR. “Dacă va avea loc rău ceva în SUA, este imposibil să nu ne atingă și pe noi”, consideră economistul, care arată și că situația bugetului din România va ajunge în acest an mai proastă decât cea din 2008 la capitolul cheltuieli rigide.

Vorbim de Europa cu două viteze, dar România pare să aibă chiar două sau trei turații diferite în interiorul țării. Sunt județe unde mai puțin de 15% din totalul populației lucrează pe un salariu. E vorba despre județele sărace, unde unul din trei angajați lucrează la stat. Iar creșterea salariilor bugetarilor cu mult peste media din economia productivă a generat alte discrepanțe.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.

Salariile au crescut mai mult la stat față de privat față de 2015. Nu e nicio îndoială. Dar și în rândul bugetarilor se vede o diferență semnificativă în funcție de județ. Și în economia productivă vedem diferențe mari între creșterile salariilor.

Salariile bugetarilor din România au explodat după 2015. Pentru fiecare leu în plus câștigat în privat, funcționarii publici au luat aproape 3 lei! Lucrătorii din administrație au ajuns să câștige mai mult decât funcționarii din Polonia și Ungaria, iar media pe total bugetari, inclusiv cei din sănătate și educație, a depășit-o pe cea din Ungaria și se apropie vertiginos de cea din Polonia, relevă datele Profit.ro. În privat, salariile rămân cu circa o treime sub cele din cele două țări din regiune.

Am văzut că niște afirmații ale mele făcute ieri (dar nu pentru prima dată) au dat naștere, nu numai multor minciuni și aberații dar și a unor slogane electorale.

România a rămas și anul trecut țara UE care dă angajaților statului cel mai mult din veniturile strânse la buget prin taxe și impozite aplicate populației. După creșterea agresivă a salariilor bugetarilor în ultimii ani, România a urcat în 2017 pe primul loc în UE, iar în 2018 s-a distanțat puternic de locul al doilea, potrivit calculelor Profit.ro. Per total UE ponderea salariilor în veniturile bugetare a scăzut ușor chiar, în contextul în care cele mai multe stat au o politică mult mai echilibrată în această privință.

Autoritățile și instituțiile publice nu vor mai putea plăti angajaților abonamentele pentru telefoanele mobile, potrivit unui proiect de ordonanță care urmează a fi supus aprobării Guvernului odată cu rectificarea bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice va fi suspendată, potrivit unui proiect de ordonanță ce urmează a fi supus aprobării Guvernului odată cu proiectele de rectificare a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat.

România a devenit lider în UE în funcție de cât cheltuiește statul din buget pentru salarii, deși autoritățile române sunt pe ultimele locuri când vine vorba de adunat bani la buget din cauza ineficienței, inclusiv în a atrage fonduri UE. Potrivit calculelor Profit.ro, generozitatea statului a urcat România de pe locul 7 în 2016 pe prima poziție în 2017, an în care a fost alocat un procentaj de 32% din veniturile bugetare pentru salarii. De menționat că pe ultima poziție în UE, la cheltuieli salariale ca pondere în venituri, este Germania, cu numai 16,7%. Pentru a-și acoperi costurile și propria ineficiență, Guvernul atacă acum mediul de afaceri.