Rezultatele 1 - 25 din 147 pentru "bugetari"

Inflația ridicată va continua să mănânce din puterea de cumpărare a românilor și în acest an și în sectorul public avem deja presiuni pentru majorarea salariilor, arată Ciprian Dascălu, economist șef al Băncii Comerciale Române. Spațiul pentru creșterea lefurilor este însă redus, arată Dascălu – salariile au crescut mult înainte de pandemie, ceea ce a provocat dezechilibre macroeconomice, care acum trebuie rezolvate.

Plafonul până la care populația poate cumpăra locuințe cu TVA redusă, de 5%, va fi majorat la 700.000 lei, exclusiv TVA, (140.000 de euro) facilitatea urmând să fie valabilă pentru achiziția în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice a unei singure locuințe, prevede un proiect de ordonanță publicat de Ministerul Finanțelor. Pentru ca statul să aibă o evidență a celor care cumpără beneficiind de această facilitate, ANAF va operaționaliza Registrul persoanelor fizice care au achiziționat, începând cu data de 1 ianuarie 2022, locuințe cu cota redusă de TVA de 5%. În registru vor înregistra tranzacțiile notarii.

TVA de 5% va fi aplicată la locuințe până la valoarea de 140.000 de euro, dar numai pentru prima locuință, transmite PSD, fără detalii.

Guvernul va amâna, din nou, majorarea, de la 450.000 de lei la echivalentul în lei a 140.000 de euro, a plafonului până la care este aplicată, la achiziția de locuințe, o cotă redusă de TVA, de 5%, au declarat surse politice pentru Profit.ro. Decizia, importantă pentru dezvoltatorii imobiliari, dar și pentru persoanele care vor să cumpere locuințe, va fi inclusă într-o ordonanță cu măsuri fiscal-bugetare, prevăzută să fie adoptată de către Guvern vineri.

Guvernul va majora salariile, începând de anul viitor, pentru anumite categorii de bugetari, precum personalul auxiliar din sănătate, asistente și brancardieri, a anunțat ministrul Finanțelor, Adrian Câciu.

În termeni reali, în primele 9 luni ale anului, câștigul salarial pe total economie a înregistrat o creștere de 3,1%, dar în sectorul bugetar acesta a scăzut cu 2,7%, mai puternic fiind afectați angajații din învățământ (-3,6%) și administrație (-3,5%). Câștigul salarial real a crescut în schimb în mediul concurențial cu 4,9%.

Angajații publici din Los Angeles care nu sunt vaccinați vor trebui să se testeze de două ori pe săptămână împotriva coronavirusului, în timpul lor liber, și să plătească 65 de dolari pentru fiecare test din propriul buzunar.

Sistemul de interzicere a acestui cumul a mai fost introdus în 2009, în contextul crizei financiare, de Guvernul Boc, pentru venituri care depășeau un anumit plafon - fiind exceptați, de exemplu, profesorii - dar a fost abrogat în 2014 de Guvernul Ponta. Ideea a revenit în februarie, când ministrul Muncii a anunțat că pregătește un proiect de lege prin care să fie interzis cumulul pensiei cu salariul în sistemul public. Asta după ce actul normativ a fost indicat ca fiind în pregătire încă de la finele anului 2019, după care s-a așternut tăcerea, urmând un an electoral 2020.

Statul a cheltuit pentru salariile celor 1,25 milioane de angajați din sectorul public 99,6% din suma planificată în acest scop în primul trimestru, potrivit datelor Ministerului Finanțelor. În timp ce administrația locală a "reușit" să consume pe salarii 100% din banii prevăzuți în buget, în administrația centrală economiile au fost reduse, de circa 1% din fondurile alocate. Dintre instituțiile administrației centrale, doar SRI și STS au atins 100% cheltuieli salariale comparativ cu programul. Pentru primul trimestru, statul, cu 1,251 milioane angajați, a prevăzut 27,85 miliarde lei pentru salarii și a cheltuit 27,74 miliarde lei. Suma planificată pentru tot anul este de 109,5 miliarde lei.

România a trimis la Bruxelles Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu promisiuni pe baza cărora speră să obțină fonduri consistente, de ordinul miliardelor de euro, de la Comisia Europeană. Promisiuni pentru pensii, restructurarea companiilor de stat, fiscalitate, taxarea mașinilor, energie, debirocratizare, impozitarea muncii. Promisiuni avansate însă pe fondul unei realități paralele: România a rămas și anul trecut statul membru al Uniunii Europene care alocă cea mai mare parte din venituri, aproape 37%, pe salariile angajaților din sistemul public, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor Comisiei Europene.

Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice a trecut în luna februarie peste 1,253 milioane (1.253.454), după ce în primele două luni ale acestui an, primele din mandatul noului guvern, statul, autorități centrale și locale, a adăugat aproape 3.830 de angajați, potrivit calculelor Profit.ro. Numărul de 3.830 reprezintă creșterea aparatului public și nu evoluția angajărilor, probabil semnificativ mai numeroase pentru a acoperi și ieșirile, cum ar fi cele prin pensionare sau plecare voluntară.

Vicepremierul Dan Barna a declarat că anul acesta va exista în Parlament o lege care va reglementa salarizarea din sectorul public și că, cel mai probabil, aceasta va fi aplicată de anul viitor. Barna este de părere că sporurile ar trebui incluse în salarii.

Prim-ministrul Florin Cîțu a afirmat că în ultimii 4 ani veniturile în sectorul public s-au dublat, de la 53 miliarde lei în anul 2016 la 110 miliarde lei în prezent. Din această sumă, 27 miliarde lei se duc doar pe sporuri. Șeful Guvernului a adăugat că sporurile ar trebui să fie un fel de premiere pentru performanță, însă, din păcate, sporurile sunt date „doar pentru că apari la locul de muncă”.

Vicepremierul Dan Barna a afirmat, răspunzând unei întrebări, că este "posibil" ca în cursul acestui an să "plece"angajați din sistemul bugetar, el explicând că Executivul a cerut companiilor de stat "planuri de reformă explicită" și că acestea pot avea drept consecință și reorganizarea unor activități.

Premierul Florin Cîțu a declarat miercuri că a cerut să fie verificată informația privind creșterea numărului de angajați din sectorul public. Profit.ro a scris luni că numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a ajuns la 1,25 milioane, după ce doar în ultima lună din 2020 statul a mai adăugat 4.000 de angajați în sectorul public. Astfel, în perioada dintre sfârșitul lunii octombrie 2019 și finele anului 2020, în care PNL a guvernat singur, dar nedeținând majoritate în Parlament, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Pe toată durata mandatului guvernului PNL, actualul premier a fost Ministru al Finanțelor, instituție care publică lunar datele respective.

Sporuri pentru condiții vătămătoare, pentru munca pe ture, spor de izolare, spor de consemn la domiciliu sau de suprasolicitare neuropsihică sunt câteva dintre sporurile de care au parte angajații la stat din România. Cei care lucrează în instituțiile de cultură, de exemplu, primesc sporuri pentru condiții periculoase sau vătămătoare și pentru condiții grele de muncă, iar judecătorii de la Curtea Constituțională beneficiază și ei de sporuri pentru condiții grele, vătămătoare sau periculoase, spor de risc și suprasolicitare neuropsihică sau spor pentru păstrarea confidențialității.

Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a ajuns la 1,25 milioane (1.249.624), după ce doar în ultima lună din 2020 statul a mai adăugat 4.000 de angajați în sectorul public, relevă datele analizate de Profit.ro. În perioada dintre sfârșitul lunii octombrie 2019 și finele anului 2020, în care PNL a guvernat singur, dar nedeținând majoritate în Parlament, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Media lunară a guvernării PNL a fost de 988 bugetari în plus pe lună, față de 1.336 pe lună în mandatul PSD (ianuarie 2017-octombrie 2019).

Premierul Cîțu a declarat, vineri, că după incendiul de la Institutul Matei Balș, este momentul ca românii să înțeleagă că 95% din resursele bugetare nu mai pot fi cheltuite pe salarii și sporuri, ci tot mai multe resurse trebuie alocate investițiilor publice, pentru a evita astfel de tragedii. Șeful Executivului a cerut angajaților din administrație, inclusiv din sistemul de sănătate, să iasă din birouri și să-și facă treabă, avertizând că altfel vor fi dați afară.

Creșterea salarizării în administrația publică centrală și locală din ultimii 4 ani nu este sustenabilă și numai alocarea de resurse bugetare pentru investiții poate menține actualul nivel de salarizare în sectorul public, a declarat miercuri premierul Cîțu, care a solicitat autorităților măsuri de corectare a acestei tendințe de majorare a cheltuielilor cu personalul.

Guvernul analizează, în vederea elaborării proiectului de buget pentru 2021, situația sporurilor acordate în sectorul public pentru a vedea care dintre ele se justifică, a declarat, joi, premierul Florin Cîțu, care a informat, totodată, că se are în vedere modificarea Legii salarizării pentru a elimina inechitățile din sistemul public.

Salariile angajaților din sistemul public vor fi înghețate, pentru o perioadă nedeterminată, la nivelul lunii decembrie 2020, a decis miercuri Guvernul prin ordonanță de urgență.

Guvernul va îngheța, pentru o perioadă nedeterminată, salariile angajaților din sistemul public la nivelul lunii decembrie 2020. Premierul Cîțu spune că înghețarea va fi menținuă până la finalizarea unei analize a moficiărilor aduse legii salarizării din sistemul public, dar promite că salariile bugetarilor nu vor fi tăiate.

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a declarat că Guvernul nu ia în calcul "în niciun caz" măsura înaintată de economistul șef al BNR, Valentin Lazea, ca statul să reducă programul de lucru al bugetarilor cu o cincime, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, pentru a diminua cheltuielile și, astfel, deficitul bugetar. Ministrul a explicat că astfel de măsuri, după cum s-a văzut în 2008-2009, accentuează criza și încetinesc revenirea economiei, iar statul face deja economii cu salariile bugetarilor prin utilizarea muncii de la domiciliu, caz în care nu se plătesc unele sporuri. Totodată, Cîțu, a reluat un mesaj pe care l-a mai transmis și în alte rânduri BNR, anume că banca centrală are spațiu pentru reducerea dobânzii, măsură care ar susține revenirea economiei.

Economistul șef al Băncii Naționale a României spune că statul trebuie să reducă deficitul bugetar începând de anul viitor, care ar rămâne deosebit de ridicat în comparație cu regiunea, și că este nevoie de măsuri atât pe partea de venituri cât și pe cea de cheltuieli. Programul de lucru al bugetarilor ar trebui redus cu o cincime cu reducerea corespunzătoare a lefurilor și angajările ar trebui să fie cvasi-înghețate. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar să fie mai mare decât în sectorul privat”, spune Lazea.

Numărul posturilor ocupate în administrația publică a scăzut ușor, cu aproape 600. Astfel, în luna mai, aparatul de stat număra 1.247490 posturi ocupate, față de 1.248.057 în luna martie. Totalul este acum cu 11.700 mai ridicat comparativ cu luna octombrie din 2019, înainte ca PNL să preia guvernarea, relevă ultimele date disponibile, analizate de Profit.ro.