Parlamentul, prin vot final în plenul Camerei Deputaților, a adoptat miercuri legea de aprobare a OUG nr. 186/2022 privind contribuția de solidaritate de 60% pe ″profiturile excesive″ ale companiilor din industriile de țiței, gaze, cărbune și rafinare, impusă la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, cu tot cu amendamentul propus de coaliția de guvernare și prezentat anterior de Profit.ro, menit să oblige și OMV Petrom la plata contribuției.
Amendamentul, analizat de Profit.ro, își propune explicit să facă în așa fel încât și companiile care, strict în baza situațiilor financiare de anul trecut, nu au obținut minimum 75% din cifra de afaceri din activități vizate de contribuția de solidaritate (extracție de țiței, gaze și huilă, respectiv fabricare de produse petroliere rafinate și de cocserie) să fie obligate să plătească contribuția.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat la Prima News, că România și-a asumat, fără tăgadă, anul 2032 pentru închiderea producției pe cărbune, iar termenul pentru trecerea în conservare a celor două unități de la Rovinari a fost devansat în luna iunie, el dând asigurări că nu vorbim de niciun fel de disponibilizare. Potrivit ministrului, anul 2032 este un termen suficient de lung pentru a nu periclita sistemul energetic național și pentru ca forța de muncă de acolo să meargă în altă zonă.
Guvernul a renunțat la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Guvernul renunță la prerogativa de a amâna prin hotărâre închiderea unor termocentrale pe cărbune, la presiunea Comisiei Europene, pentru a nu pierde o plată de sute de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
România este al doilea cel mai mare emițător de metan din UE, fiind responsabilă pentru 85% din metanul emis de minele de cărbune abandonate din UE, iar dacă s-ar capta și utiliza doar jumătate dintre acestea, s-ar putea genera 75 de milioane de euro de energie electrică și suficientă căldură reziduală pentru a încălzi aproape 19.000 de paturi de spital pe an, arată o analiză realizată de think tank-ul în domeniul energiei Ember, citat de Asociația 2Celsius.
Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, șeful Comisiei de Energie, Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a declarat presei bulgare că România renegociază cu Comisia Europeană data închiderii termocentralelor sale pe cărbune, care constituie jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va sprijini totodată demersul similar recent al autorităților de la Sofia.
Explozia prețurilor la energie electrică, reflectat, într-o mai mică măsură ca urmare a plafonărilor impuse de guvern, și în facturile finale, dar și vremea mai caldă, a condus în 2022 la reducerea consumului de electricitate cu 8%, procent superior celui al reducerii producției, de 6%. Producția de energie regenerabilă a fost singura care a crescut anul trecut comparativ cu anul precedent.
Actul normativ adoptat la finalul anului trecut a dus la controverse intense în spațiul public, după ce cel mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV, a anunțat de 2 ori că, în baza rezultatelor sale financiare pe 2022 și a prevederilor OUG, consideră că nu datorează contribuția de solidaritate.
Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a susținut, sâmbătă, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, că plata cu numărul doi din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, nu este blocată de Comisia Europeană, dar că procedurile durează mai mult, PNRR fiind un program mai nou al Comisiei, existând discuții de clarificare între Bruxelles și Guvern pe trei chestiuni tehnice, legate de îndeplinirea de către România a jaloanelor în privința legislației pensiilor, avertizorilor de integritate și decarbonării sectorului energetic.
Cea de-a treia tranșă prin care Ministerul Dezvoltării sprijină autoritățile locale pentru încălzirea pe bază de păcură, cărbune și biomasă a fost repartizată către 11 localități, aceasta având o valoare de peste 17 milioane de lei.
Pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se află în prezent 3 procese în care reclamanții solicită anularea contribuției de solidaritate de minimum 33% din ″profiturile excesive″ pe 2022 ale companiilor cu cifră de afaceri de cel puțin 75% din extracție de țiței și gaze și fabricare de produse petroliere rafinate, impusă printr-un Regulament UE din octombrie 2022, a cărui aplicare în România printr-o ordonanță de urgență adoptată la finalul anului trecut a generat scandalul ″suprataxei OMV Petrom″.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, în legătură cu anunțul companiei OMV Petrom că nu va plăti taxa de solidaritate, că, în prezent, ANAF face un control la această companie și se așteaptă rezultatul verificărilor, menționând că legislația din România va fi respectată, indiferent de entitate.
Actul normativ adoptat la finalul anului trecut a dus la controverse intense în spațiul public, după ce cel mai mare producător de țiței și gaze din România, OMV Petrom, controlat de grupul austriac OMV, a anunțat de 2 ori că, în baza rezultatelor sale financiare pe 2022 și a prevederilor OUG, consideră că nu datorează contribuția de solidaritate.
OMV Petrom consideră, în urma calculelor făcute pe baza cifrelor rezultatelor financiare pe anul trecut și a prevederile legislației în vigoare, că nu datorează contribuția de solidaritate de 60% impusă la finalul anului trecut de Guvern, însă dacă ANAF ajunge la altă concluzie, o va plăti, a declarat directorul financiar al companiei, Alina Popa, într-o conferință de presă, răspunzând unei întrebări.
Veniturile obținute din extracția de hidrocarburi și fabricarea de produse petroliere rafinate, activități supuse contribuției de solidaritate de 60%, de către OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din România, au reprezentat anul trecut mai puțin de 61% din totalul încasărilor din vânzări ale companiei controlate de grupul austriac OMV, ceea ce ar însemna că societatea nu datorează suprataxa impusă la finalul lui 2022 de către Guvern prin OUG, în aplicarea unui Regulament UE din octombrie.
Gazele naturale din producția internă proprie pe care OMV Petrom le transferă centralei sale de la Brazi drept combustibil pentru generarea de energie electrică de către aceasta ar putea constitui argumentul cu care ANAF să încerce să pună compania controlată de austriecii de la OMV la plata contribuției de solidaritate de 60%, impusă prin OUG la finalul anului trecut în aplicarea unui Regulament UE din octombrie 2022, suprataxă pe care cel mai mare producător de hidrocarburi din România susține că nu o datorează și pentru implementarea căreia Guvernul a cerut îndrumări de la Bruxelles.
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele 11 luni din 2022, 2,828 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 1,7% (48.400 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze naturale din România, riscă să ajungă în litigiu pe tema așa-numitei ″contribuții de solidaritate″ de 60% impusă de Guvern prin ordonanță de urgență la finalul anului trecut, în aplicarea unui Regulament UE adoptat în toamna lui 2022. Însă Fiscul și compania controlată de grupul austriac OMV se judecă și acum în instanțe, în mai multe procese, unele aflate pe rol de mulți ani de zile și cu mize de sute de milioane de lei, potrivit documentelor din dosare, analizate de Profit.ro.
Piețele cărbunelui și gazelor naturale au încheiat anul 2022 cu creșteri puternice, după ce o criză energetică globală declanșată de războiul Rusiei în Ucraina a alimentat avansul prețurilor, iar oferta mai mică așteptată în 2023 ar putea duce la noi scumpiri, transmite Reuters.
Gigantul petrolier american ExxonMobil a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea Generală a UE din Luxemburg contestând adoptarea de către acesta în octombrie a Regulamentului european ce obligă statelor membre să le impună producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de minimum 33% pe profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, supraimpozitare proaspăt adoptată și de România, printr-o ordonanță de urgență aprobată chiar miercuri.
Statul român le-a impus producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de 60% din profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, potrivit unei ordonanțe de urgență elaborate în conformitate cu un Regulament UE adoptat în octombrie, această rată de impunere fiind aproape dublă față de cea minimă prevăzută de Regulament, de 33%, și a treia cea mai mare dintre țările care au anunțat astfel de contribuții.
După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul schimbase discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.
După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul a schimbat discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.
Producția de cărbune net a României a totalizat, în primele zece luni din 2022, 2,565 milioane de tone echivalent petrol, fiind cu 1,5% (38.300 tep) mai mare față de cea din perioada similară din 2021, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).