Curtea Constituțională afirmă, în motivarea deciziei prin care a stabilit că utilizarea actelor ANAF ca mijloace de probă în dosarele penale este neconstituțională, că procesul verbal întocmit de organele fiscale poate constitui dor act de sesizare a organelor de urmărire penală, neputând constitui în același timp și mijloc de probă în procesul penal.
Președintele Iohannis a sesizat Curtea Constituțională cu pruvire la proiectul propus de Guvern și aprobat de Parlament, prin care Strategia ”România 2040” urmează să fie elaborată de o comisie condusă de președintele Camerei Deputaților și liderul PSD, Liviu Dragnea.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în cazul modificărilor la Legea administrației publice locale, afirmând că prin modul în care a fost adoptată, precum și prin conținutul normativ, contravine unor norme și principii constituționale.
Opoziția a depus, marți, la Curtea Constituțională o sesizare privind legea de aprobare a ordonanței de urgență prin care se reorganizează ANAF, prin care se desființează cele opt direcții județene ale instituției și se înființează direcțiile finanțelor publice județene, care se vor afla tot în subordinea Agenției.
Parlamentul a adoptat, miercuri, prin votul majorității de guvernământ, proiectul de lege inițiat de liderii partidelor ce formează coaliția de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, prin care se propune declasificarea automată, de drept, a hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției, precum și a tuturor protocoalelor de cooperare încheiate de SRI cu Parchetul General, DNA și alte instituții din sistemul de justiție, în scopul de a permite revizuirea sentințelor penale bazate pe acestea.
Curtea Constituțională a admis obiecțiile de neconstituționalitate vizând Codul administrativ - care, printre altele, introducea pensii speciale pentru aleșii locali - stabilind că legea este neconstituțională în ansamblul ei, pentru că nu a fost consultat Consiliul Economic și Social și nu a fost respectat principiul bicameralismului.
Senatul a adoptat, luni, proiectul de lege inițiat de liderii partidelor ce formează coaliția de guvernare, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, prin care se propune declasificarea automată, de drept, a hotărârii CSAT din 2005 privind combaterea corupției, precum și a tuturor protocoalelor de cooperare încheiate de SRI cu Parchetul General, DNA și alte instituții din sistemul de justiție, în scopul de a permite revizuirea sentințelor penale bazate pe acestea.
"Protocoalele (secrete de cooperare între SRI și Parchete, Curți de Apel, CSM etc – n.r.) au dus la grave abuzuri și la încălcarea unor drepturi constituționale ale persoanelor aflate în urmărire penală sau inculpate în procese penale. Nu puțini cetățeni au fost condamnați penal în baza unor probe culese și administrate potrivit acestor protocoale secrete", se arată în expunerea de motive a draftului de act normativ.
Curtea Constituțională a amânat, luni, discuțiile asupra sesizărilor de neconstituționalitate a legii pentru modificarea Codului Penal depuse de președintele Klaus Iohannis, de PNL, PMP, USR și de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Președintele Klaus Iohannis a sesizat joi Curtea Constituțională asupra modificărilor aduse la Parlament Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor, arătând că astfel va exista posibilitatea ca deputații sau senatorii să obțină foloase nemateriale, prin intermedierea realizată între cetățeni și autoritățile administrației publice centrale sau locale. "Statutul de senator sau deputat nu poate constitui un criteriu justificat obiectiv și rațional pentru excluderea acestei categorii din sfera subiectului activ al infracțiunii de trafic de influență", arată președintele în sesizarea trimisă CCR.
Statul trebuie să recunoască dreptul de ședere al cuplurilor gay căsătorite dacă unul dintre parteneri este cetățean al Uniuniunii Europene, a decis Curtea Constituțională (CCR). Asociațiile MozaiQ și Accept salută decizia Curții și spun că aceasta este un prim pas pentru recunoașterea oficială a cuplurilor gay în România și pentru asigurarea egalității în drepturi și demnitate pentru persoanele LGBT și pentru familiilor lor și, în același timp, reprezintă un semnal pentru politicieni ca aceștia să ia măsuri și să legalizeze parteneriatele civile între persoanele de același sex.
Din analiza adresei Președintelui României prin care a refuzat să dea curs propunerii de revocare din funcția de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, a doamnei Laura Codruța Kövesi, Curtea Constituțională a reținut că Președintele României a constatat regularitatea și legalitatea procedurii de revocare, singurele obiecții ale acestuia vizând oportunitatea măsurii, a arătat CCR, în motivarea deciziei privind revocarea Laurei Codruța Kovesi de la conducerea DNA. În acest context, Curtea constată existența unui conflict juridic de natură constituțională între ministrul justiției și Președintele României, generat de refuzul Președintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a afirmat din nou, joi, într-o conferință de presă la Timișoara, că nu crede că președintele Klaus Iohannis nu va respecta decizia Curții Constituționale în privința revocării șefei DNA. El a vorbit însă despre sancțiunile pe care le-ar presupune nerespectarea deciziei CCR, vorbind votul alegătorilor, dar și despre suspendarea din funcție, la care s-a referit fără să o numească.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, marți, că refuzul României de a recunoaște o căsătorie, încheiată în alt stat UE, între doi bărbați, dintre care unul cetățean român, astfel încât soțul cetățeanului român să fie considerat membru al familiei și să îi fie acordat drept de ședere în România, este în măsură să încalce reglementările europene privind libera circulație. Curtea arată că România trebuie să recunoască căsătoria între persoane de același sex atunci când e vorba de respectarea unor astfel de drepturi, fără însă să fie obligată să legalizeze căsătoriile gay, și subliniază că o asemenea recunoaștere nu aduce atingere identității naționale sau ordinii de drept.
Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kövesi, arată CCR în comunicatul de presă în care explică decizia prin care a admis sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis generat de refuzul șefului statului de revocare a șefei DNA.
Curtea Constituțională a admis, miercuri, sesizarea Guvernului privind un conflict juridic de natură constituțională între ministrul Justiției și președintele Klaus Iohannis și între Guvern și președinte, ca urmare a respingerii de către șeful statului a cererii de revocare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.
Curtea Constituțională a decis, miercuri, că este neconstituțională legea pentru modificarea unor acte normative din domeniul sănătății, care fusese transmisă Parlamentului la reexaminare de către președintele Klaus Iohannis. Printre modificările aduse legii se numără și vârsta de pensionare în cazul medicilor, prevedere pe care ;eful statului o consideră "nejustitificată obiectiv și rațional”.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, le-a răspuns, sâmbătă, procurorilor Parchetului Judecătoriei Brașov, care au cerut suspendarea oricăror decizii din partea Curții Constituționale sau din partea celorlalți factori implicați în procesul legislativ cu privire la legile justiției până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția, precum și sesizarea Comisiei de la Veneția cu privire la proiectele de modificare a Codurilor penale și suspendarea oricăror dezbateri până la emiterea avizului consultativ al comisiei.
Curtea Constituțională a respins joi obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Klaus Iohannis cu privire la modificarea Legii de funcționare a Agenției Naționale de Intergritate (ANI), act normativ care prevede că interdicțiile aplicate senatorilor și deputaților descoperiți de ANI în conflict de interese în perioada 2007 - 2013 încetează de drept. În luna martie, șeful statului a retrimis Parlamentului această lege, însă majoritatea PSD-ALDE a respins cererea de reexaminare.
Serviciul Tehnic al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a avut în lucru anul trecut 357 de încheieri emise de instanțe și 42 de ordonanțe provizorii dispuse de procurori pentru interceptări de comunicații și înregistrări ambientale în dosare penale instrumentate de DNA, potrivit raportului privind activitatea desfășurată de instituție în 2017.
Judecătorii CCR iau în discuție, miercuri, sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind legea care le permite miniștrilor, parlamentarilor, primarilor și prefecților să fie comercianți persoane fizice.
Noțiunea „soț” cuprinde, din perspectiva libertății de ședere a cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor lor, soții de același sex, a arătat azi avocatul general Wathelet, la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), într-o speță care privește România. Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei” chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene.
CCR a respins sesizarea depusă de către președintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu în legătură cu Dosarul Belina, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Guvern.
Într-un dicționar de practici fiscale românești, “mersul pe burtă” ar fi definit prin obiceiul de a amâna cu intenție, cât mai mult posibil, abrogarea unor legi declarate neconstituționale sau nelegale la CJUE pentru a continua să încaseze necuvenit bani la buget, restituindu-i doar celor care au răbdarea și resursele de a-și cere în instanță drepturile. Practica în cazul taxei auto a fost cel mai evident caz, dar exemplele continuă și în prezent pe alte spețe cu implicații și mai mari.
Curtea Constituțională a decis, joi, că infracțiunea de neglijență în serviciu este constituțională, doar dacă prin sintagma "îndeplinire defectuoasă" a îndatoririlor de serviciu se înțelege "încălcarea legii", stabilind astfel condiții identice de incriminare ca în cazul infracțiunii de abuz în serviciu. Curtea cere și introducerea de către Parlament a unui pra