Într-un dicționar de practici fiscale românești, “mersul pe burtă” ar fi definit prin obiceiul de a amâna cu intenție, cât mai mult posibil, abrogarea unor legi declarate neconstituționale sau nelegale la CJUE pentru a continua să încaseze necuvenit bani la buget, restituindu-i doar celor care au răbdarea și resursele de a-și cere în instanță drepturile. Practica în cazul taxei auto a fost cel mai evident caz, dar exemplele continuă și în prezent pe alte spețe cu implicații și mai mari.
Curtea Constituțională a decis, joi, că infracțiunea de neglijență în serviciu este constituțională, doar dacă prin sintagma "îndeplinire defectuoasă" a îndatoririlor de serviciu se înțelege "încălcarea legii", stabilind astfel condiții identice de incriminare ca în cazul infracțiunii de abuz în serviciu. Curtea cere și introducerea de către Parlament a unui pra
Curtea Constituțională (CCR) a respins, marți, ca neîntemeiată sesizarea lui Clotilde Armand referitoare la Legea privind alegerea autorităților publice locale, pe motiv că este atribuția legiuitorului să decidă numărul de tururi de scrutin, au declarat pentru News.ro surse din CCR.
Curtea Constituțională (CCR) a respins, marți, ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate pe abuzul în serviciu ce viza sintagma ”îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu”, ridicată de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana, iar în ceea ce privește stabilirea unui prag minim, a precizat că nu intră în sarcina sa, au declarat pentru News.ro, surse din CCR.
Curtea Constituțională a respins, joi, ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate ridicată de Avocatul Poporului la Legea 90, care împiedică persoanele condamnate să ocupe funcții în Guvern, au declarat pentru News.ro surse din CCR. La ultimele termene nu s-a format o majoritate pentru admiterea sau respingerea sesizării, cauza fiind amânată de patru ori.
Curtea Constituțională (CCR) amână din nou, pentru 4 mai, luarea unei decizii în privința Legii 90/2001 care interzice persoanelor condamnate penal să dețină funcții în Guvern, au declarat pentru News.ro surse din CCR. Este a patra amânare a acestei spețe.
Guvernul a aprobat poziția pe care o va susține în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în speța în care Curtea Constituțională a României (CCR) a solicitat instanței europene să clarifice dacă termenul “soț” poate fi interpretat și ca “membru al familiei” chiar dacă este vorba de o persoană de același sex căsătorită, într-un stat membru, cu un cetățean român sau al Uniunii Europene. Solicitarea CCR vine după ce autoritățile din România au refuzat să recunoască relația de familie dintre un bărbat de cetățenie română căsătorit în Belgia cu un bărbat de cetățenie americană.
Curtea Constituțională (CCR) a respins marți, cu unanimitate de voturi, excepția de neconstituționalitate ridicată la prevederea din Legea avocaturii care le interzice acestora să mai profeseze dacă au fost condamnați penal, dar au declarat neconstituțională sintagma ”de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”. Potrivit unor surse din CCR, speța este similară cu prevederea din Legea 90/2001 care le interzice condamnaților penal să fie membri ai Guvernului.
Curtea Constituțională (CCR) arată în motivarea deciziei prin care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - DNA și Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competențele procurorilor, deoarece aceștia nu pot face cercetări privind oportunitatea și legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.
Curtea Constituțională a admis, luni, că există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public și Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
CCR a decis, marți, că un articol al legii privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică este neconstituțional, pentru că excepta statul de la taxele aferente scoaterii unui teren din circuitul agricol sau din fondul forestier, temporar sau definitiv, în caz de expropriere, taxe care însă sunt plătite de persoanele fizice și juridice.
Curtea Constituțională a decis, miercuri, că nu există un conflict juridic de natură constituțională între puterea judecătorească și cea executivă și nici între Parlament și guvern, în legătură cu adoptarea OUG 13.
Curtea Constituțională explică decizia emisă astăzi privind legea conversiei creditelor în franci elvețieni: și o nouă procedură din care ar rezulta o lege cu același conținut ar fi neconstituțională!
Proiectul legii conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul istoric a fost trântit de Curtea Constituțională (CCR) pe un motiv bizar, că s-ar fi încălcat principiul bicameralismului, a scris marți avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook, precizând că va continua procesele pe această temă.
Senatorul PNL Daniel Zamfir a declarat, marți, după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituțională legea privind conversia creditelor în franci, că debitorii pot apela, în instanță, la un mecanism introdus prin Legea dării în plată și confirmat de CCR privind reechilibrarea contractelor în cazul depășirii gradului de îndatorare de 30% din venituri, stabilit de BNR.
“Soluția Camerei Deputaților este greșită și nu corespunde normelor europene”, a declarat președintele CCR, Valer Dorneanu. Legea încalcă principiul bi-cameralismului, având în vedere că forma inițială a legii, adoptată de Senat, a fost fundamental schimbată în Camera Deputaților, care obliga băncile la conversia creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării, a explicat Dorneanu. Legea este considerată astfel neconstituțională.
Curtea Constituțională este așteptată să se pronunțe astăzi pe sesizarea de neconstituționalitate privind legea conversiei creditelor în franci elvețieni. Băncile și debitorii așteaptă decizia încă din noiembrie.
Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a declarat că speră ca instituția pe care o conduce să se pronunțe până pe data de 10 februarie asupra excepțiilor ridicate de președintele Iohannis și de Avocatul Poporului în ceea ce privește OUG de modificare a codurilor penale.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat, joi, că sesizează Curtea Constituțională cu privire la conflictul juridic de natură constituțională între Guvern, pe de o parte, și sistemul de justiție și Parlament, pe de altă parte.
Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a declarat, miercuri, că instituția nu poate ataca la Curtea Constituțională OUG de modificare a codurilor penale decât după ce aceasta intră în vigoare și că lasă în competența celor care pot sesiza CCR în acest caz cu un conflict de natură constituțională.
Președintele Klaus Iohannis a propus CSM să discute, marți, și sesizarea CCR în legătură cu un conflict de natură constituțională după adoptarea OUG pe justiție. ”Singura cale pe care nu o accept este să nu facem nimic”, a afirmat președintele Iohannis, subliniind că trebuie luată atitudine nu doar declarativ, ci și instituțional.
Legea privind statutul avocaților este constituțională, a decis miercuri CCR cu majoritate de voturi, respingând contestația Guvernului Cioloș ca neîntemeiată pe motiv că actul normativ menține un echilibru între dreptul la apărare al unei persoane, protecția avocatului și interesul societății.
Curtea Constituțională (CCR) a amânat, din nou, miercuri, decizia pe sesizarea de neconstituționalitate privind legea conversiei creditelor în franci elvețieni, discuțiile urmând să fie reluate în 7 februarie.
Curtea Constituțională a României consideră că Legea privind darea în plată nu se poate aplica în cazul în care debitorii au fost deja executați silit și imobilul care garantează creditul a fost deja vândut de către creditor, potrivit unei motivări a Curții, publicată în Monitorul Oficial.
Comisia Europeană a deschis un dosar EU Pilot, care poate precede declanșarea unei proceduri de infringement, și în cazul timbrului de mediu, încasat în continuare de stat. România riscă sancțiuni dacă nu returnează timbrul de mediu celor care l-au plătit. În acest timp, autoritățile au găsit mai multe variante de modificare a taxei.